După redobândirea, la 8 noiembrie 1993, a "clauzei naţiunii celei mai favorizate", cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale, rezultat al interesului politic al SUA de consolidare a relaţiilor cu România, în august 1996, Congresul SUA a aprobat permanentizarea clauzei pentru ţara noastră, ca urmare a progreselor înregistrate în procesul de reformă economică şi crearea condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă.

La 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui SUA, William Jefferson Clinton, a fost lansat Parteneriatul Strategic Bilateral, cadru extins de colaborare vizând consolidarea relaţiilor bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică ale ţării noastre, promovarea rolului României de factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului. Rezultatele pozitive în planul reformei economice şi contribuţia României la războiul împotriva terorismului au constituit elemente majore în conturarea sprijinului SUA pentru integrarea României în NATO.

Nivelul ridicat al colaborării bilaterale în combaterea riscurilor neconvenţionale (trafic de droguri, de persoane, criminalitate financiară etc.) şi importanţa pe care cele două părţi o acordă acestei colaborări au determinat deschiderea la Bucureşti, la 20 mai 2001, a Biroului FBI în România.

La 10 martie 2003, autorităţile americane au acordat României statutul de "economie de piaţă", element important în promovarea obiectivului de amplificare a relaţiilor economice româno-americane, atât în planul schimburilor comerciale, cât şi al investiţiilor americane în România.

Un alt moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane îl reprezintă semnarea Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”) la 6 decembrie 2005 (intrat în vigoare la 21 iulie 2006).

La 17 iunie 2010, odată cu vizita la Bucureşti a subsecretarului de stat Ellen Tauscher, au început negocierile privind cadrul juridic care va reglementa amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă în Europa.

În anul 2010 cele două ţări au celebrat împlinirea a 130 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Parlamentul României şi Congresul SUA au marcat acest moment aniversar prin adoptarea, la 2 septembrie 2010 şi, respectiv, la 22 decembrie 2010, a unor rezoluţii prin care au reafirmat angajamentul reciproc de a contribui la consolidarea permanentă a relaţiei strategice.

La 13 septembrie 2011, la Washington DC, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia confirmă Parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură. În contextul adoptării Declaraţiei Comune, s-a decis constituirea unui Grup de lucru (Task Force) pentru implementarea principiilor convenite în cadrul acestui document. Prima reuniune a Task Force-ului româno-american a avut loc la 31 octombrie 2012.

La 13 septembrie 2011, ministrul afacerilor externe român Teodor Baconschi și secretarul de stat american Hillary Clinton au semnat, la Washington DC, Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Schimburile comerciale româno-americane

Conform datelor din statistica vamală românească, la 31 decdembrie 2012, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu SUA s-a cifrat la 2147 milioane USD, din care 1101 milioane USD au reprezentat exporturile româneşti, iar 1046 milioane USD, importurile din SUA. Schimburile bilaterale la sfârşitul anului 2011 au fost de 1969 milioane USD, din care 1110 milioane USD valoarea exporturilor şi 859 milioane USD valoarea importurilor. In 2012 exporturile româneşti pe piaţa americană au scazut, faţă de anul 2011, cu cca 0,8%, iar importurile au crescut cu cca 21,7%.

Analizând situaţia exporturilor pe piaţa SUA faţă de perioada 2007-2012 se constată o revenire a acestora şi o apropiere de volumul exporturilor din anii premergători crizei economico-financiare.

La exporturi, ponderea cea mai mare o au maşinile şi aparatele electrice, metalele comune, materialele plastice, cauciuc, materialele textile, precum şi produsele industriei chimice. La importuri, predomină maşinile, aparate şi echipamente electrice, produsele regnului vegetal, produsele industriei chimice, instrumente şi aparate optice şi foto, precum şi metalele comune.

Evoluţia schimburilor comerciale dintre România şi SUA

Printre cele mai importante companii americane cu investii directe în România se numără: ADM, Aecom, Alcoa, Amgen, Bungee, Cargill, Citibank, Coca-Cola, Colgate Palmolive, Cooper Cameron, Delphi Packard, Euro Tire, Eli Lilly, Flextronics, Ford, General Electric, GE Money, Hewlett Packard, Hilton, Hoeganaes, Honeywell, IBM, Johnson Controls, JW Marriott, Kodak, Kraft, McDonald’s, Met Life, Microsoft, New Century Holding, Office Depot, Oracle, PepsiCo, Philip Morris, Procter & Gamble, Qualcomm, Raytheon, Romanian-American Enterprise Fund, Sigma Blazer, Smithfield Foods, Timken, UPC, Visa, Washington International Group/URS.

Potrivit datelor statistice publicate de Banca Naţională a României, la sfarsitul anului 2012 SUA ocupau poziţia a 12-a în topul statelor cu investiţii străine în Români (2,35% din totalul investiţiilor străine). Sectoarele în care investiţiile americane au cea mai mare pondere sunt: industria auto; industria construcţiilor de maşini; utilaje şi echipamentele; agricultura şi industria alimentară; tehnologia informaţiei; energie; servicii financiare; industria electronică; industria chimică şi farmaceutică; comunicaţiile; turism.