Acesta semnalează că dezacordul este mai puternic printre intelectuali (35% din ei), în Bucureşti (36%), în oraşele mari (26%) şi printre cei care votează cu dreapta (28%). 

'Acordul total apare mai ales la muncitori (46%) şi la cei care nu votează (47%), dar şi la pensionari. Există o corelaţie cu clasa de venit, dar nu este decisivă: o treime dintre cei cu venituri peste medie susţin total impozitul progresiv, alţi 20% îl susţin parţial, mai puţină susţinere decât printre săraci, dar tot una consistentă. Nu există variaţii în funcţie de gen. În general, tinerii susţin mai puţin impozitul progresiv decât cei trecuţi de 45 de ani, chiar şi cei care ar vota cu stânga. Chiar şi aşa, aproape jumătate dintre ei susţin această impozitare, iar printre tinerii nehotărâţi suportul pentru impozitul progresiv este şi mai mare. Susţinerea este maximă (61%) printre cei care urmăresc doar televiziunile şi minimă (48%) printre cei care accesează doar internetul, fără TV', menţionează studiul. 

Conform sondajului efectuat pentru elaborarea studiului, taxarea diferenţiată are suport foarte larg, 87% dintre români fiind de acord cu taxarea marilor averi (75% total de acord şi 12% parţial), 85% cu impozitul progresiv (73% total şi 12% parţial) şi 82% cu taxarea luxului (64% total şi 18% parţial). 

'Taxarea diferenţiată are suport foarte larg: 87% marile averi, 85% impozit progresiv, 82% taxarea luxului. Acest nivel poate fi rezultatul unor stereotipuri consolidate în timp (spre exemplu, că cei care au reuşit să se îmbogăţească în aceşti 25 de ani au făcut-o pe căi ilicite), dar ele reflectă şi o dorinţă a unei largi categorii de public de a simţi egalitatea în faţa legii şi un tratament echitabil, în funcţie de venituri. Nu a fost măsurat sentimentul de nedreptate explicit, ci doar modul în care oamenii se raportează la afirmaţii aparent de bun-simţ', menţionează studiul. 

Pe de altă parte, 96% dintre cei chestionaţi consideră că lucrurile ar funcţiona mult mai bine dacă toată lumea şi-ar plăti taxele şi impozitele (97% sunt total de acord cu acest lucru şi 9% parţial de acord). 

Românii înţeleg rolul taxelor, înţeleg utilitatea respectării obligaţiilor fiscale, dar în acelaşi timp simt nevoia unei mai mari afirmări a autorităţii statului împotriva celor care par să aibă parte de privilegii sau excepţii. 

În plus, majoritatea românilor şi-ar dori un impozit progresiv şi impozitarea averilor şi luxului (chiar şi cei cu mijloace financiare peste medie, studii superioare, bucureşteni, chiar dacă într-o mai mică masură), mai ales cei mai în vârstă care au ca mijloc de informare doar televiziunea. 

Totodată, 73% sunt de acord cu afirmaţia că oamenii şi companiile care îşi plătesc taxele şi impozitele au de suferit de pe urma celor care nu îşi plătesc taxele şi impozitele, iar 13% sunt parţial de acord. 

Acelaşi studiu arată că aproape 60% dintre români cred că scăderea TVA trebuie însoţită şi de o creştere a taxării pentru cei cu averi foarte mari. 

"Aplicarea legii pentru toţi la fel, o atitudine mai dură faţă de cei cu averi mari, precum şi conştiinţa direcţionării banilor generaţi din taxe nu spre corupţie, ci spre dezvoltarea serviciilor publice, acestea par să fie deziderate normale, care arată o societate echilibrată şi modernă", potrivit studiului. 

Datele CSCI mai arată că anarhismul fiscal nu este susţinut, doar puţin sub 5% consideră că lucrurile ar merge mai bine în România dacă lumea nu şi-ar plăti taxele. "Majoritatea românilor cred că statul nu are bani suficienţi pentru că oamenii nu îşi plătesc taxele (80%)", potrivit studiului. 

Evaziunea fiscală ar scădea şi statul ar avea mai mulţi bani pentru serviciile publice, dacă toată lumea ar cere bon fiscal la cumpărături, consideră 85% dintre cei chestionaţi. 

'Din perspectiva autorităţii statului, este util de ştiut că mişcarea anti-taxe/ pro-evaziune este destul de slabă, sub 5% nu sunt de acord că lucrurile ar funcţiona mai bine dacă toţi şi-ar plăti taxele şi impozitele. 6 din 10 români susţin puternic pedepse mai dure pentru neplata taxelor, 2 din 10 nu susţin acest lucru', mai arată studiul. 

Studiul Centrului de Studii şi Cercetări Infopolitic (CSCI) a fost realizat la finalul lunii aprilie. 

AGERPRES