Apropierea datei de incepere a restructurarii Conel, de fapt spargerea acestuia in mai multe societati comerciale complet autonome, a provocat deja proteste vehemente din partea sindicatelor. La aceasta se adauga si planurile privind privatizarea a doua importante sucursale pentru distributia energiei electrice: Timisoara si Constanta. "Se lucreaza in mare secret la elaborarea actelor normative pentru spargerea Conel si privatizarea distributiei de energie electrica in zonele Timisoara si Consta
Apropierea datei de incepere a restructurarii Conel, de fapt spargerea acestuia in mai multe societati comerciale complet autonome, a provocat deja proteste vehemente din partea sindicatelor. La aceasta se adauga si planurile privind privatizarea a doua importante sucursale pentru distributia energiei electrice: Timisoara si Constanta. „Se lucreaza in mare secret la elaborarea actelor normative pentru spargerea Conel si privatizarea distributiei de energie electrica in zonele Timisoara si Constanta, cheltuindu-se pentru aceste studii peste doua milioane de dolari”, acuza Dumitru Chirita, presedintele Federatiei Sindicale Univers. „Pana acum nu s-a reusit o separare a costurilor pe principalele componente: productie, transport si distributia energiei electrice. Elementele de pret au ramas intr-o oala comuna, fara transparenta. De aceea este necesara trecerea de la o unitate extrem de mare la altele mai mici si mai bine controlate din punct de vedere financiar”, afirma Ioan Lungu, director general al societatii Electrica SA.
Proiectul de reorganizare a Conel propus de ministrul industriilor, Radu Berceanu, urmeza sa mai primeasca avizele necesare pentru a deveni operational. Proiectul prevede impartirea Conel in trei mari entitati in functie de specificul activitatii: doua societati de productie energie electrica – Termoelectrica SA si Hidroelectrica SA una de transport a energiei – Transenerg SA si una de distributie Electrica SA. In cadrul noii societati de transport, Transenerg, va activa o filiala cu personalitate juridica proprie, Opcom, cu rolul de operator de sistem (dispecer national), care va administra piata de energie electrica. In atributiile Opcom va intra si supravegherea derularii si achitarii creditelor externe, precum si incasarea creantelor fostei Conel. Toata aceasta reorganizare vizeaza exclusiv activitatea comerciala, sistemul energetic national urmand sa ramana integrat din punct de vedere tehnic.
Termocentralele nu atrag investitori
Dintre aceste societati ce vor iesi de sub umbrela Conel, singura care nu va fi privatizata este societatea de transport. Societatea de distributie Electrica SA va avea 14 sucursale zonale, urmand ca intr-o etapa ulterioara acestea sa se transforme in societati independente. Planul de incepere a procesului de privatizare cu parti din reteaua de distributie nemultumeste sindicatele, care considera ca, in mod normal, primele la privatizare trebuiau sa fie unitatile de productie. Insa de cumpararea de termocentrale nu s-a aratat nimeni interesat deocamdata. In schimb, pentru activitatea de distributie au fost deja primite cereri din partea unor potentiali clienti. „Trebuia ca privatizarea sistemului energetic sa fie demarata cu doua societati profitabile, atractive, pentru ca pretul obtinut sa fie bun. Acesta va fi un semnal pozitiv, investitorii avand certitudinea ca isi vor recupera banii intr-un interval relativ scurt de timp”, afirma Ioan Lungu. Un pret bun ar reprezenta 300 de dolari pe consumator, ceea ce ar finsuma aproximativ 400 milioane dolari pentru cele doua sucursale.
Problema reorganizarii societatii de distributie a energiei electrice consta in faptul ca, in functie de zona, preturile unui megawat-ora vor fi diferite. De exemplu, consumul in zona Botosaniului reprezinta mai putin de 30% din cel al Capitalei. Si aceasta in conditiile in care reteaua Bucurestiului are dimensiuni mult mai reduse, deci costuri mult mai mici de exploatare. In Nordul Moldovei nu s-au construit de 50 de ani termocentrale noi, distanta fata de sursele de productie a energiei electrice scumpind suplimentar megawattul. Rezulta ca pretul unui megawatt consumat in Botosani este mult mai ridicat decat cel consumat in Bucuresti. Sindicatele afirma, pe buna dreptate, ca in acest mod este posibil sa nu mai existe un tarif unic pe tara la energia electrica. Solutia mentinerii pe viitor a unui tarif unic trebuie sa se bazeze pe decizie politica. Astfel Botosaniului, de
exemplu, i s-ar putea livra energie electrica produsa din resurse ieftine. O alta modalitate pentru pastrarea unui tarif unic ar fi subventionarea transparenta, din profitul celorlalte sucursale de distributie, a celor cu pierderi.
Directorul general al Electrica confirma ca primele efecte pe termen scurt ale restructurarii constau in majorarea pretului kilowattului. Insa pierderile pe termen mediu si lung vor fi cu mult mai mari daca nu se va organiza o piata concurentiala a energiei. Chiar la ora actuala, costurile Conel sunt superioare incasarilor, majorarile tarifelor reducand numai nivelul pierderilor. Eficientizarea Conel prevede si disponibilizarea a 20.000 de salariati din sectorul energetic. Conform estimarilor Autoritatii Nationale de Reglemenetare in domeniul Energetic, puterea maxima disponibila in sistemul energetic se cifreaza la 7.400 MW.
`