44,5% dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că au nevoie să își suplimenteze veniturile lunare, motiv pentru care au un al doilea job.
Dintre aceștia, 29,5% lucrează, concomitent, în două părți, de luni până vineri, 11,2% au un job full time de luni până vineri și unul part time în weekend, 11,6% adaugă, ocazional, proiecte extra, atunci când au nevoie de bani în plus, iar 3,8% lucrează doar part time, însă în mai multe locuri.
Banii reprezintă principalul motiv pentru care românii își iau un al doilea job
„Nu este o surpriză faptul că banii reprezintă principalul motiv pentru care românii își iau un al doilea job. Astfel, rezultatele sondajului arată că aproape 6 din 10 respondenți nu câștigă, de la jobul principal, suficient încât să-și acopere cheltuielile lunare. Alte motive invocate sunt fie faptul că au nevoie să strângă bani pentru o achiziție importantă în perioada următoare, fie că ar vrea să schimbe domeniul și încearcă să lucreze în altă industrie pentru a vedea ce li se potrivește mai bine ori că sunt la început de carieră, au mult timp liber și vor să-l folosească pentru a câștiga mai mult. Cumva, dacă ar fi să le includem într-o umbrelă mai mare, aproape toate răspunsurile indică aceeași direcție – câștiguri financiare mai mari”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Întrebați cât de mult câștigă în plus cu ajutorul celui de-al doilea job, 38,7% au menționat un interval cuprins între 20% și 30% față de salariul de la locul de muncă principal, 18,8% își suplimentează veniturile cu 30% – 40%, 14,9% cu 40% – 50%, iar 9,9% cu peste 50%. Pentru 13,4%, al doilea job aduce o dublare a salariului, în timp ce 4,3% spun chiar că jobul part time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal.
„Interesant este și faptul că mai mult de jumătate dintre respondenți (56,8%) spun că al doilea job este într-un domeniu complet diferit de cel al primului, dar și că un procent impresionat de 73% au declarat că se simt capabili să lucreze în două locuri pe termen lung. 9,6% ar putea face acest lucru cel mult 6 luni, iar 17,4% o văd ca pe o concesie pe care ar fi dispuși să o facă maximum un an. Principalele dezavantaje pe care le văd cei care au participat la studiu sunt că nu pot performa la ambele joburi așa cum ar trebui și, pe de altă parte, nu mai au timp pentru viața personală, dar și că se simt epuizați și se tem că sănătatea le va fi afectată”, explică Ana Călugăru.
46,8% dintre cei care au două joburi ar renunța la unul dacă ar ajunge la un salariu care să acopere cheltuielile lunare
46,8% dintre cei care au două joburi ar renunța la unul dintre ele dacă ar ajunge, într-una din părți, la un salariu care să acopere cheltuielile lunare pe care le au. 12,1% ar face acest lucru dacă nu ar reuși să mai mențină un echilibru între viața personală și cea profesională și tot atâți ar rămâne cu un singur job dacă s-ar simți epuizați din punct de vedere fizic și emoțional. 7,4% au deja planul făcut și vor renunța imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziție importantă pe care o au programată. La fel de mulți sunt conștienți că, dacă nu ar putea lucra de acasă, le-ar fi imposibil să aibă două joburi, în timp ce 21,1% spun că nu există niciun motiv care i-ar putea face să rămână doar cu un singur job.
„Pe lângă cei care deja au două sau mai multe joburi, la sondaj au participat și angajați cu un loc de muncă, dar care recunosc că se gândesc să îl ia și pe al doilea. 40,8% spun că vor aplica, în perioada următoare, și pentru al doilea job, în timp ce 34% recunosc că ar avea nevoie de o suplimentare a veniturilor, însă nu știu dacă ar putea face volumului crescut de muncă. 25,2% au răspuns că nu intenționează să facă vreo schimbare din acest punct de vedere”, mai spune Ana Călugăru.
Sondajul a fost realizat în perioada aprilie – mai 2023, pe un eșantion de 1.350 de respondenți. 66,6% dintre aceștia ocupă, în prezent, poziția de salariat fără funcție de conducere. 31,6% au între 36 și 45 de ani, 32,8% între 26 și 35 de ani, 23,6% între 46 și 55 de ani, 6,1% între 19 și 25 de ani, 5,7% peste 56 de ani și 0,2% mai puțin de 18 ani.