În județul Constanța, unde se deschide sezonul estival la sfârșitul acestei săptămâni, 45% dintre companiile care dețin unități de cazare prezintă un risc ridicat de a intra în insolvență, ceea ce vorbește despre precaritatea afacerilor din turismul românesc.
La nivel național, jumătate dintre companiile din România care dețin unitățile de cazare riscă să intre în insolvență. Mai precis, din cele 2.748 companii care dețin hoteluri, 1.508, (55%) prezintă un risc ridicat de a intra în insolvență. Bucureștiul se află în fruntea listei, 64% din companiile care dețin hoteluri sau alte unități de cazare prezentând un risc ridicat de intrare în insolvență. Dintre județele dezvoltate turistic, riscuri mari de intrare în insolvență au de asemenea companiile din Brașov (62%), Bihor (59%), Cluj (55%) Mureș (54%), Prahova (53%) și Timiș (51%), se arată într-un studiu Creditinfo România, companie specializată în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial.
„În județele dezvoltate turistic, precum Brașov, Mureș, Prahova, Sibiu, Cluj, Bihor, Timiș, Suceava, peste jumătate dintre companiile care dețin hoteluri au risc peste medie de a intra în insolvență”, a declarat Aurimas Kanciskas, managing director Creditinfo România. Potrivit studiului Creditinfo România, există o legătură directă între anul înființării companiei care deține hoteluri sau alte unități de cazare și riscul de intrare în insolvență. Astfel, cele mai expuse acestui risc sunt companiile înființate în perioada 2006-2010, 54% dintre ele prezentând acest risc. În schimb, cele mai solide afaceri în domeniu, potrivit datelor statistice, le au companiile înființate în primii ani de după revoluție. Doar 31% din companiile înființate în perioada 1991 – 1995 prezintă risc ridicat de intrare în insolvență.
Peste 300.000 de locuri de cazare în România
La finalul anului 2016 erau înregistrate în România 6.946 hoteluri, moteluri, pensiuni, hosteluri, cabane și alte unități cu funcțiuni de cazare turistică, cele mai multe aflându-se în Brașov, cu 881 de structuri de cazare, Constanța, cu 761 structuri de cazare și Harghita cu 371 structuri de cazare. În total, la nivelul anului 2015, în România au fost cazați 8.465.909 turiști.
Cele mai dezvoltate și totodată căutate zone turistice ale Romaniei sunt: București (1.723.999 sosiri turiști în unitățile de cazare) – în special pentru turismul corporate si cultural, Constanța (1.021.475 turiști) – pentru turism estival, Brașov (997.601 turiști) și Prahova (467.158 turiști) – pentru turismul montan, Mureș (495.481 turiști) – pentru turism balnear, cultural și montan, Cluj (428.812 turiști) – pentru turism corporate, balnear și cultural, Bihor (344.059 turiști) – pentru turism balnear (Felix) și turism montan, respectiv Timiș (338.238 turiști) – pentru turism corporate și Suceava (310.458 turiști). Acestea atrag peste 80% din totalul turiștilor, se mai arată în studiul Creditinfo România. De 1 Mai, de regulă, județul Constanța este destinația din țara noastră cu cei mai mulți turiști.
În fiecare an, peste 35.000 de angajați stau la dispoziția turiștilor români și străini pentru a le asigura confortul. Județele cu cel mai mare număr de salariați din turism sunt București, cu 8.288 de angajați, Constanța, cu 3.913 de angajați, Timiș, cu 1.912 de angajați și Brașov, cu 1.605 de angajați.
Distribuția cifrei de afaceri pe județe
Cele mai multe companii care dețin hoteluri și alte facilități de cazare din România se află în Bucuresti (655 de infrastructuri, dintre care 27 sunt noi), Constanța (497 de infrastructuri, 28 noi), Brașov (261 infrastructuri, din care 14 noi), Cluj (204 infrastructuri, 10 noi), Prahova (177 infrastructuri, 6 noi). În ultimii 10 ani, în România s-au înființat peste 2.000 de companii care dețin hoteluri și alte facilități de cazare, anul de vârf fiind 2008, cu 280 astfel de unități. Cel mai slab an a fost 2013, cu doar 173 de unități. În anul 2010 înființarea de astfel de infrastructuri a înregistrat o scădere bruscă, cauzată de criza economică, de doar 181 de unități.
Hotelurile și celalalte unități de cazare din București generează cea mai mare cifră de afaceri din țară (1,298 milioane de lei). Urmează Constanța (447 milioane de lei), Timiș (184 milioane), Brașov (171 milioane), Prahova (166 milioane), Cluj (160 milioane), Bihor (141 milioane) și Mureș (139 milioane de lei).
În topul județelor în funcție de cifra de afaceri medie obținută de companiile care dețin hoteluri și alte facilități de cazare existente se regăsesc: București (1,98 milioane de lei), Bistrița-Năsăud (1,6 milioane de lei), Vâlcea (1,43 milione de lei), Galați (1,4 milioane de lei), Timiș (1,3 milioane de lei), Dolj (1,28 milioane), Ialomița (1,2 milioane) și Sibiu (1,17 milioane de lei). În afară de București și Timiș, doar Mureș (1,16 milioane) și Bihor (1,1 milioane) înregistrează cifre de afaceri medii mai mari decât media pe țară (1 milion de lei), județele Brașov (0,65 milioane), Cluj (0,78 milioane de lei), Constanța (0,89 milioane) și Prahova (0,93 milioane) situându-se sub media națională.
Cele mai profitabile hoteluri se regăsesc în București (124 milioane lei profit), Constanța (58 milioane de lei), Timiș și Brașov (câte 26 milioane de lei), Prahova (25 milioane de lei), Mureș (24 milioane), Cluj și Vâlcea (câte 22 milioane de lei).
Viteza de recuperare a creanțelor și viteza de plată a datoriilor
Analiștii de la Creditinfo România au calculat alți doi indicatori care descriu afacerile din turismul românesc: viteza de recuperare a creanțelor și viteza de plată a datoriilor. În cazul companiilor care dețin hoteluri și alte unități de cazare, viteza de recuperare a creațelor este de 44 de zile, de aproape patru ori mai mare decât în cazul altor companii (media națională este 161 de zile). În schimb, viteza de plată a datoriilor este de 331 de zile, cu 80 zile mai lenta decat cea existenta la nivel national.
Cea mai scurtă durată de recuperare a creanțelor, în rândul județelor dezvoltate turistic, se înregistrează în Mureș (29 de zile), în vreme ce durata de recuperare a creanțelor din Brașov este aproape dublă (56 de zile). Cea mai mare viteză de plată a datoriilor o au firmele din Prahova (254 de zile) și Timiș (256 de zile), în timp ce în Bihor datoriile se plătesc și după 509 zile! „Durata rapidă de recuperare a creanțelor indică infrastructuri unde plata se realizează de obicei în avans sau cash la recepție, la părăsirea camerei. Recuperarea mai greoaie a creanțelor indică infrastructuri care găzduiesc în general clienți corporate cu plata ulterioară. În același timp, faptul că în domeniul hotelier încasările se realizează în avans și cash este un motiv pentru care în acest domeniu viteza de recuperare a creanțelor este foarte rapidă. Încasarea creanțelor în avans le oferă hotelierilor avantajul de a-și plăti datoriile mult mai repede, însa acest lucru nu se întamplă, aceștia preferând să amâne plata datoriilor”, explică Aurimas Kascinskas.
O companie hotelieră din zece îndeplinește criteriile de profitabilitate și bună reputație
Potrivit analizei Creditinfo România, 9,3% din companiile cu activitate în domeniul hotelier îndeplinesc criteriile de profitbilitate și bună reputație, cu mult peste media de 4% înregistrată de companiile care activează în alte domenii. Cea mai mare pondere a companiilor profitabile din industria hotelieră se află în județele Timiș (17,14%), Constanța (15,09%), Prahova (11,3%), Cluj (10,78%) și Mureș (9,24%).