KRUK România, lider de piață în managementul datoriilor, a emis rezultatele celui mai recent studiu național care reflectă percepția românilor asupra datoriilor, atitudinile, valorile şi obiceiurile în ceea ce priveşte împrumuturile.

Cercetarea, realizată împreună cu IRES în această lună, a fost demarată pe teritoriul țării noastre pentru a marca „Ziua Fără Datorii”, derulată pentru al unsprezecelea an consecutiv în data de 17 noiembrie.

17 noiembrie, „Ziua Fără Datorii”

Obiectivul iniţiativei este acela de a creşte gradul de conştientizare cu privire la ideea şi faptul de a datora ceva precum şi importanţa acceptării obligaţiei morale şi legale de a returna ceea ce împrumutăm.

„Ne-am propus să sondăm modul în care percep românii presiunea datoriilor într-un an în care efectele pandemiei mențin îndatorarea populației pe tendință crescătoare, dar și în condițiile în care cercetările derulate anterior ne-au relevat că responsabilitatea datoriei este scăzută. Rezultatele studiului din anul 2021 ne arată că acest specific cultural persistă: 47% dintre românii întrebați declară că au datorii, iar 39% spun că nu și le plătesc la scadență”, a declarat Cosmina Marinescu, CEO Kruk România.

8% dintre români achită datoriile la timp

Din rezultatele analizei respective, reiese că numai 8% din români își plătesc împrumuturile cu simț de răspundere, iar 77% nu au senzația de presiune morală când nu le achită. Ba mai mult decât atât, dintre respondenții chestionați, 43% nu consideră că ar trebui plătite datoriile pentru că așa este corect, deși trei sferturi dintre ei cred că persoanele care nu înapoiază ce au împrumutat nu sunt de încredere. În plus, 88% ar vrea să fie recompensați pentru plata datoriilor la timp.

17% dintre respondenți au multă sau foarte multă încredere în companiile care se ocupă cu recuperarea datoriilor. Tinerii adulți cu vârste între 18 și 35 de ani raportează un nivel de încredere ușor mai ridicat când vine vorba despre astfel de instituții.

Totodată, 27% dintre voluntarii acestui studiu apreciază că veniturile gospodăriei le ajung doar pentru strictul necesar, în timp ce 38% spun că banii le ajung pentru un trai decent, fără a putea cumpăra lucruri mai scumpe. Doar 17% din aceștia afirmă că își permit cumpărarea unor lucruri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii. O proporție foarte redusă a oamenilor (5%) declară că își permit tot ceea ce își doresc. Cu cât înaintează în vârstă, cu atât respondenții evaluează în termeni mai nefavorabili suficiența veniturilor casei.