În 28 iunie 2013, TeleGeography anunţa că Marea Britanie aloca încă 250 milioane de lire sterline pentru a acoperi cu Interent cu viteza minimă 25Mb/s 95% din populaţie până în 2017, fondurile provenind din taxele pentru licenţele TV. Avem o bună înţelegere a rolului accesului de bandă largă în dezvoltarea economică a ţării, la creşterea PIB şi o utilizare adecvată a fondurilor din telecomunicaţii: pentru dezvoltarea telecomunicaţiilor, investite în creşterea economică. Conform 2013 Scoreboard, Regatul avea, în ianuarie, o penetrare a accesului de bandă largă de circa 34%, faţă de cele 17 procente ale României. Cele 478 mil. euro încasate pentru licenţele de frecvenţe reprezintă a doua sumă ca mărime obţinută de România din telecomunicaţii, după vânzarea RomTelecom în 1998, iar experienţa de până acum a arătat că banii proveniţi din telecomunicaţii au fost cheltuiţi cu un slab randament: în general, pentru consum (pensii, salarii etc.), sau atraşi de „găurile negre“ din economia naţională. SUA, Franţa, Anglia, ţări mai dezvoltate decât România, văd în accesul de bandă largă un motor al creşterii economice şi, din acest motiv, au elaborat şi aplică strategii naţionale de conectare a ţării la reţele de bandă largă (Connecting America, La France Numerique, Digital Britain) pentru a ţine pasul cu dezvoltarea economică a ţărilor asiatice: Japonia, Coreea de Sud etc.
Investiţiile în accesul de bandă largă, pe lângă noi locuri de muncă create direct, contribuie la dezvoltarea de noi afaceri în zonele conectate. De exemplu, în zonele rurale, conectarea la reţele de mare viteză permite o mai bună comunicare, vizibilitatea afacerilor locale contribuind astfel la creşterea avuţiei locale. Suma încasată din licenţe ar trebui investită integral în „România Digitală“ pentru că:
– adopţia accesului de bandă largă în România este cea mai scăzută din UE. Întâmplător, sau nu, nici PIB-ul României pe cap de locuitor nu stă mult mai bine;
– dezvoltarea accesului de bandă largă conduce la creşterea PIB: creşterea cu 10% a penetrării accesului de bandă largă duce la creşterea cu circa 1% a PIB-ului.
– România este încă în criză economică şi are nevoie de motoare de creştere pentru a o depăşi cât mai repede, iar telecomunicaţiile reprezintă un asemenea motor unanim acceptat pe plan mondial.
Aceşti bani ar putea fi investiţi, în primul rând, în dezvoltarea acoperirii cu reţele de mare viteză (CE are un plan cu termene 2013 şi 2020, pe care România ar trebui să-l respecte), adică în oferta de servicii de bandă largă, dar mai ales în stimularea cererii de servicii de bandă largă: creşterea adopţiei. Un rol important îl va avea „informatizarea“ întregului aparat de stat (administraţie, educaţie, cultură, sănătate etc.), care să permită o interfaţă electronică, accesibilă şi prietenoasă cu românul de oriunde. România are şansa să dovedească că a învăţat din greşelile trecutului şi că, urmând exemplul altor ţări, înţelege rolul accesului de bandă largă ca motor al dezvoltării economice moderne, investind cele 478 mil. euro în România Digitală și, implicit, în viitorul economic al ţării.
Nicolae oacă, consilier telecomunicaţii