Noul guvern grec a promis să rupă actualul pachet de salvare și să anuleze multe dintre măsurile dure de austeritate puse în aplicare în urma planului internațional de scoatere a țării din zona gri. Până în prezent, creditorii – Comisia Europenană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internaţional au refuzat propunerile prim-ministrului Alexis Tsipras, argumentând cu faptul că Grecia trebuie să-şi respecte angajamentele. Iată câteva lucruri esențiale care trebuie cunoscute înainte de reuniunea de luni:

Presiunea timpului

Președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a spus săptămâna trecută că Grecia trebuie să facă o cerere la întâlnirea de luni pentru a obține o prelungire a programului de salvare care se termină pe 28 februarie, pentru ca parlamentele naționale să aprobe o prelungire.

Grecia are nevoie de o astfel de extindere pentru a evita criza de bani pentru serviciul datoriei sale și pentru a finanța programele sociale, având în vedere în mod special planurile guvernului de relaxare a obiectivelor fiscale și de creștere a cheltuielilor publice. Cu toate acestea, coaliția condusă de Tsipras a subliniat că nu va accepta o prelungire în condițiile actuale de salvare și a solicitat în schimb un împrumut punte, pentru a oferi Greciei mai mult timp să renegocieze un acord.

Grecia și creditorii săi au început discuțiile vineri pentru a încerca să ajungă la un numitor comun înainte de ședința de luni, crescând șansele unui acord interimar. Ministrul grec al Finanțelor, Ianis Varoufakis a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că el crede că Atena va ajunge la un acord "chiar în ultimul moment", potrivit Reuters.

Cu program de salvare sau fără program de salvare

Cancelarul german Angela Merkel a spus săptămâna trecută că Grecia trebuie să ceară prelungirea de salvare sau să demonstreze că respectivele condiții atașate acestui program pot fi puse în aplicare până la sfârșitul lunii. Între timp, Varoufakis a declarat că guvernul este dispus să accepte aproximativ 70% dintre măsurile prevăzute în acordul de salvare existent, astfel încât restul de 30% sunt negociabile.

Philip Shaw, economist-sef la Investec, a declarat vineri într-o notă că "ar trebui să fie ușor să se ajungă la anumite compromisuri cosmetice, mai ales dacă o prelungire a planului de salvare poate fi reambalat ca un" împrumut punte".

Un înalt oficial al UE a declarat pentru Reuters că, dacă impasul continuă, Grecia ar trebui să aplice pentru un nou plan de salvare cu drepturi depline, care ar fi al treilea pachet de salvare a țării.

Jonglarea pentru o poziţie mai bună

Atât Grecia și partenerii săi europeni s-au poziționat înaintea întâlnirii de luni. Merkel a declarat după întâlnirea cu Tsipras la summitul UE de joi de la Bruxelles că un compromis este posibil, dar a reiterat poziția ei dură potrivit căreia Grecia trebuie să-și țină promisiunile sale în privinţa condițiilor de salvare.

Între timp, Tsipras a ieşit optimis din întâlnirea cu Angela Merkel,  declarând: "Nu am acoperit distanța complet[, dar am acoperit o parte importantă și s-au dovedit că UE este un câmp de conflicte și compromisuri."

Tonul a fost mai puțin optimist însă în ceea ce-l priveşte pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care postat pe Twitter următorul mesaj: ” Grecia este departe de un acord cu UE.”

Temerile în privința lichidităţilor

Incertitudinea care planează  asupra viitorului Greciei în zona euro a lovit greu băncile din țară. Potrivit unei decizii care a intrat în vigoare miercurea trecută, Banca Centrală Europeană a spus la inceputul acestei luni că nu va mai accepta datoria guvernului grec evaluată „junk” drept garanție pentru o finanțarea ieftină, limitând astfel robinetul de finanțare pentru creditori.

Cu toate acestea, băncile pot împrumuta în continuare bani mai scumpi ca asistență de urgență în lichidități – ELA. Miercuri, BCE a ridicat suma de finanțare pe care băncile grecești o pot accesa prin ELA la 5 miliarde de euro, împingând plafonul la 65 de miliarde de euro, pentru a ușura presiunea asupra sectorului bancar, potrivit rapoartelor mass-media.

Băncile grecești se confruntă în prezent zi de zi cu ieşiri substanţiale de capital, după ce mulţi clienţi îşi mută banii la instituții considerate mai sigure.

Teama de Grexit

Bătălia pe programul de salvare a Greciei a adus înapoi în prim-plan temerile privind ieșirea țării din zona euro. În cazul în care Grecia și creditorii ei nu ajung la un acord cu privire la un împrumut punte, o prelungire a programului curent sau orice fel de restructurare a datoriilor, Grecia riscă implicit să-și ia adio de la uniunea monetară.

"În cazul în care şi următoarea reuniune de luni a miniștrilor de finanțe eşuează, va trebui să luăm în considerare probabilitatea ca guvernul grec să-şi declare insolvența, iar acest fapt va duce la ieşirea statului elen din Uniunea Monetară europeană. Această probabilitate este în prezent de 25%", au declarat într-o notă economistii Commerzbank.

În cazul în care o astfel de probabilitate prinde contur, este de așteptat ca BCE să taie fonduri de urgență pentru băncile grecești, prin ELA.

"În acest caz, Grecia va aluneca în haos economic; existența zonei euro nu ar fi totuși pusă în discuție", spun economiștii.