Societatea civilă cere schimbare, sătulă fiind de politicienii care au condus țara. Ce șanse are un guvern de tehnocrați să se ridice la așteptările publicului, dar mai ales ale mediului de afaceri?
Dacian Cioloș, premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis, este un specialist cu referințe bune la nivel european, așa cum susțin și antreprenorii români sau consultanții cu care am discutat. Totuși, mandatul limitat, pomenile electorale, măsurile de relaxare fiscală, dar mai ales așteptările românilor vor pune o mare presiune pe echipa aleasă de Cioloș.
Cât de pregătiți suntem pentru schimbare?
Dacă va reuși sau nu rămâne de văzut, cert este că deși românii cer schimbare se adaptează greu la ea. Potrivit studiului realizat de KPMG și Oxford Economics, privind indicele adaptării la schimbare, România se poziționează pe locul 79 din 127 de țări, între Tanzania și Mozambic. Cu mult înainte se află vecinii noștri de la sud de Dunăre, Bulgaria ocupând locul 47, sau Polonia, un model economic spre care tindem, pe poziția 32. Pare greu de crezut, dar Kazahstan, un stat pe care, probabil, mulți îl consideră ca fiind din lumea a treia, se află înaintea Poloniei, conform studiului.
Cinci măsuri pentru România
Sunt prea multe domenii în care e nevoie de intervenție, investiții și reformă, însă atenția ar trebui concentrată pe acele sectoare care pot să asigure o dezvoltare economică pe termen lung. Dacă economia performează se creează premisele ca românii plecați în străinătate să revină în România. Una dintre principalele priorități este dezvoltarea infrastructurii de transport, care va avea o contribuție semnificativă la creșterea, în special, a turismului, dar și a întregii economii românești. „Dacă vrem să dezvoltăm orice domeniu economic trebuie să facem investiţii în infrastructură“, spune antreprenorul Horațiu Țepeș, proprietarul Bilka.
O altă prioritate la fel de importantă și în strânsă legătură cu infrastructura este creșterea absorbției fondurilor europene. Am pierdut miliarde din vechiul calendar, iar din actualul am pierdut deja doi ani. O reformă urgentă este de dorit în educație, în special în ceea ce privește învățământul profesional. „Fiecare trebuie să se priceapă și să știe să facă efectiv ceva, pentru a se elimina situația celor cu multe diplome care se pricep la toate, dar nu au efectiv nici o meserie“, spune consultantul fiscal Dragoș Pătroi, managing partner al DRP TAX.
Debirocratizarea și depolitizarea sistemului public, în care putem include și companiile de stat, reprezintă o prioritate ce ar trebui să se afle pe agenda guvernului, consideră reprezentanții mediului de afaceri. Aceștia mai susțin aplicarea măsurilor de relaxare fiscală, dar mai ales predictibilitatea legislației din domeniu. Un alt punct constă în finalizarea strategiei energetice si revizuirea cadrului fiscal în sectorul de petrol și gaze. Cum Dacian Cioloș este un expert în politici agricole, dezvoltarea sectorului poate fi o oportunitate în acest moment. „Agricultura și industria alimentară sunt motorul prin care putem asigura un viitor copiilor noștri“, susține Radu Timiș, președintele Asociației Române a Cărnii și proprietarul Cris-Tim.
- Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare
- Creșterea absorbției fondurilor europene printr-o nouă abordare
- Reformă în educație, implicit a învățământului profesional
- Depolitizarea și debirocratizarea sistemului public
- Aplicarea relaxării fiscale și predictibilitate
Radu Timiș, Cris-Tim
Horațiu Țepeș, Bilka
Călin Cardoș, Dan Steel Group
Răzvan Nicolescu, Deloitte
Mai multe detalii aici
Dragoș Pătroi, DRP TAX
dezvoltarea infrastructurii, inclusiv prin parteneriate public – private. Pe lângă aceasta este nevoie de un mecanism pentru creșterea transparenței în atribuirea contractelor de achiziție publică. “Reforma sistemului fiscal comportă, în opinia mea, o abordare distinctă. Am în vedere aici nu numai modificări ale legislației fiscale pe fond, ci și modificări de substanță din punct de vedere instituțional”, susține Pătroi. Mai multe detalii aici
