In lume exista doua mari categorii de droguri preferate de toxicomani: cocaina si heroina. Exista, de asemenea, doua mari filiere prin care circula aceste stupefiante: cea columbiana si cea asiatica.
Cocaina, care este si cel mai scump drog, provine din tari ale Americii Latine (Bolivia, Columbia si Peru), unde se cultiva importante suprafete de coca – 163.000 hectare. Cifra apare in ultimele raportari ale ONU si se refera la recolta anului 1999. Conform aceleiasi surse, productia mondiala de coca a scazut considerabil in acest an, cu 24.000 tone, ca urmare a inaspririi legislatiei internationale. ONU a estimat astfel ca si productia potentiala de cocaina s-a redus cu 59 de tone fata de anul 1998, ajungand la 765 tone. 90-95% din productia de cocaina se livreaza in SUA si Canada. Restul intra in Europa din Mexic, prin principala poarta – Spania. O alta ruta de patrundere in Europa este Olanda, unde cocaina ajunge din Canada.
In Romania intra cantitati infime de cocaina, de regula pe calea aerului. De altfel, inregistrarile oficiale privind consumatorii acestui drog sunt cu mult sub 1%. Un roman, fost puscarias intr-o inchisoare din Oradea, a reusit sa patrunda in mafia columbiana prin intermediul unui coleg de-al sau de celula, cetatean columbian, povesteste un oficial al Brigazii Antidrog. Dupa ce a iesit din inchisoare a parasit Romania, luand calea Americii Latine. De acolo, a reusit sa-si organizeze o retea de traficanti romani, compusa din persoane ce apartinusera anturajului sau. Isi chema oamenii vizati in Columbia, in scop turistic; ei se reintorceau in tara cu colete care contineau aparate electronice ce ascundeau cocaina.
Curierii racolati nu erau insa unicul mijloc prin care se livra cocaina in Romania. In acest scop au fost folosite si serviciile de curierat rapid – DHL, UPS. Acesta este doar un exemplu care explica o cale de introducere a cocainei in Romania si modul in care un roman a devenit organizatorul si finantatorul unei retele de trafic de droguri. Des uzitata este si ingerarea cocainei pentru a fi transportata mai facil peste granite. Cel mai recent caz depistat in acest an de Brigada Antidrog a fost cel al unei bulgaroaice care intrase in Romania cu 57 de casete cu cocaina inghitite.
Heroina se produce in special in Asia (Afganistan, Pakistan, Laos, Thailanda) si in cantitati mai reduse in Mexic si Columbia (doar 4% din productia mondiala). Romania se afla pe trei din cele cinci rute balcanice de patrundere a drogului din Asia Centrala in Europa de Vest, Turcia fiind tara de legatura intre cele doua continente. Potrivit ultimelor date oferite de ONU, in 1999 au fost confiscate 30 de tone de heroina in Europa.
Cea mai importanta retea de traficanti din Romania a fost anihilata in toamna anului 2001. Ea cuprindea 13 membri. 12 sunt arestati, iar capul retelei – Calin Florian, zis Malu – a disparut si este dat in urmarire generala prin Interpol. In doar cateva luni, din martie si pana in septembrie anul trecut, aceasta retea a traficat 25 kg de heroina adusa in tara prin Turcia. Brigada Antidrog a reusit sa capturezea numai 3,5 kg.
Daca in prezent cocaina si heroina detin suprematia in consumul mondial de droguri, viitorul se pare ca va fi al stupefiantelor sintetice. Cercetarile specialistilor arata ca, in ultimul timp, in Europa se contureaza doua rute pentru drogurile sintetice: una, dinspre Vest spre Est (Olanda – Germania -Romania), si cealalta dinspre Ucraina spre tara noastra. Olanda si Belgia sunt cele mai mari producatoare de droguri sintetice si, in acelasi timp, cele mai mari consumatoare. Primul laborator ilicit de droguri sintetice a fost descoperit anul trecut in Polonia. La scurt timp, alte doua au fost depistate si in Romania. In 2002, la noi in tara au mai fost confiscate trei laboratoare mobile (doua in judetul Valcea si unul in Dambovita) pregatite sa intre in functiune.

In Lupta antidrog statul ROMan s-a trezit tarziu

Pana in anul 2001 in Romania nu exista o institutie specializata in combaterea traficului de droguri. De la Politia de Frontiera, Vama, Brigada de Combatere a Crimei Organizate, pana la agentii de circulatie, fiecaruia ii revenea un rol in depistarea si prinderea traficantilor. „Incepand cu anul 1997 s-a ajuns la concluzia ca in Romania trebuie sa existe o lege adecvata pentru combaterea traficului si a consumului de droguri si s-a ridicat problema crearii unei structuri specializate. De abia in 2000 a aparut Legea nr. 143, si in martie 2001 a fost infiintata Brigada Antidrog”, a precizat Florin Sandu, seful Inspectoratului General al Politiei (IGP). Infiintarea acestei directii a condus si la sporirea capturilor de droguri: fata de o cantitate de 400 kg de droguri capturata in anul 2000, un an mai tarziu capturile s-au ridicat la 25 de tone, iar in primul semestru din 2002, la peste 39 de tone.
Depistarea a cinci laboratoare clandestine de fabricare a drogurilor a determinat autoritatile sa elaboreze o lege privind regimul juridic al precursorilor (substante chimice folosite la fabricarea ilicita a drogurilor). Legea nr. 300/2002 (publicata in Monitorul Oficial in iunie 2002) a aparut si ca urmare a cerintelor impuse de Uniunea Europeana. Actul normativ cuprinde lista cu substantele chimice care pot fi utilizate pentru fabricarea ilicita de droguri si stipuleaza obligativitatea operatorilor (farmacisti, comercianti etc.) de a obtine de la Ministerul Sanatatii autorizatii de utilizare a acestora in scopuri farmaceutice. In acelasi timp, IGP stocheaza intr-o baza de date toate operatiunile cu precursori efectuate pe teritoriul Romaniei.

Evolutia productiei mondiale ilicite de droguri
    1990    1991    1992    1993    1994    1995    1996    1997    1998    1999
Culturile
de coca
(mii ha)
Bolivia    50,3    47,9    45,5    47,2    48,1    48,6    48,1    45,8    38    21,8
Columbia40,1    37,5    37,1    39,7    44,7    50,9    67,2    79,4    101,8    122,5
Peru    210    161,3    120    129    108,8    106,5    75    65,3    51    38
Cocaina
(tone) –
productie
potentiala
Bolivia    220    220    225    240    255    240    215    200    150    70
Columbia92    88    91    119    201    230    300    350    435    570
Peru    525    581    600    582    421    399    328    294    239    175
Culturile
de mac
opiaceu
(mii ha)
Afganistan41,3    50,8    49,3    58,3    71,5    53,7t57t58t63,6t90,5
Pakistant7,5t8t9,5t7,3t5,7t5t0,873t0,874t0,950t0,2r
Laost30,5t29,6t19t26t18,5t19,6t21,6t24t26,8t22,5r
Thailandat1,7t3,7t3t0,998t0,478t0,168t0,352t0,716t0,700r
Columbia-t6,5t5t15t5,2t4,9t6,5t7,4t7r
Mexict5,4t3,7t3,3t3,9t5,8t5t5t4t5,5t3r
Heroina r
(tone) – r
productie r
potentialar
Total heroinat-t-t-t-t562t445t436t482t435t580