Pe 11 mai 2021 se împlinesc 53 de ani de la construcția primului autoturism românesc, Dacia. Este vorba despre prima mașină asamblată în România care purta numele de Dacia 1110. Cum arăta producția mașinilor Dacia în perioada comunismului și câte modele s-au produs în doar trei ani?
Se împlinesc 53 de ani de când România a produs prima mașină Dacia. 1968 a fost anul în care a început construcția primului autoturism românesc. Potrivit historia.ro, mașina a fost denumită Dacia 110, însă licenţa pe care o cumpărase guvernul român era pentru Dacia 1300 (Renault 12), cealaltă era doar un produs intermediar, un bonus la contractul pe 10 ani semnat cu producătorul francez.
De menționat este faptul că, Dacia 1100 nu a fost o mașin produsă la scară largă. Mai exact în România ia fost produs doar un număr mic de mașini, în doar trei ani de zile, în contextul în care, în care pe data de 20 august a anului următor a început producţia celebrei deja Dacia 1300.
În cazul Daciei 1300 au apărut mai multe variante, fiecare fiind destinată anumitor categorii de populație. Mai exact ,este vorba despre Dacia 1300 Standard, Lux (cunoscută ca 1300L), 1301 (model destinat numai membrilor PCR), 1302 (o autoutilitară în 2 locuri, apărută prin 1975), Break (1973).
Uzinele Dacia din România au mai produs și alte moedele precum Dacia Estafette (Renault Estafette), Dacia Lăstun şi Dacia 1310 (cu diverse variante).
Cel mai intersant model Dacia
Cel mai interesant model produs a fost cel Dacia Estafette, a cărui construcție a durat trei ani de zile. Ea af ost prima furgonetă realizată vreodată de Dacia, fiind o replică a lui Renault Estafette.
Mașina a fost fabricată între 1975 şi 1978, iar numărul mașinilor produse a fost de până la 1.000. Spre deosebire de România, în Franţa, modelul s-a bucurat de mare succes, adresându-se generaţiei hippy. Acesta a fost însă motivul pentru care varianta românească a fost retrasă rapid de pe piață. PCR a dat ordin în contextul în care nu se dorea ca tinerii să adopte stilul hippy cunoscut în Europa.
Fostul şef al spionajului din timpul lui Ceauşescu, generalul Ion Mihai Pacepa vobea într-un articol publicat în 2009 pe Wall Street Journal despre producția industriei auto din România.
Povestea ar fi început în anii 1960 atunci când Ceaușescu și-a dorit o industrie auto. Chiar dacă nu știa nimic despre fabricarea mașinilor, Pacepa s-a descurcat.
„Când dictatorul român Nicolae Ceauşescu a hotărât, la mijlocul anilor ’60, că vrea o industrie auto, m-a ales pentru a pune proiectul pe picioare. În ţara orbilor, chiorul este rege. Nu ştiam nimic despre fabricarea automobilelor, dar niciunul dintre oamenii de încredere ai lui Ceauşescu nu ştia. Totuşi, tatăl meu a fost aproape toată viaţa şeful departamentului de servicii General Motors afiliat la Bucureşti“, îşi începe Pacepa articolul intitulat „Ce am învăţat ca ţar al industriei auto“.
Cum a apărut Dacia
Totodată, Pacepa susține că fostul președinte Nicolae Ceauşescu l-a îndemnat să cumpere o licenţă de la o fabrică din Vest şi apoi „să fure tot ce era nevoie pentru a construi o maşină“.
În același timp, fostul președinte ar fi fost cel care a adus Renault, din simplul motiv că această marcă era deținută de Guvernul francez, iar restul companiilor private erau privite cu neîncredere de toţi conducătorii ţărilor comuniste.
Această variantă a fost cea mai ieftină la acel moment, în contextul în care producția urma să fie oprită în Franța.
„Aşa ne-am trezit cu o licenţă pentru învechitul Renault 12, a cărui producţie urma să fie oprită în Franţa. Era cea mai ieftină variantă“, a adăugat acesta.
„Destul de bună pentru idioţi“, ar fi spus Ceaușescu când ales celebrul model Renault 12. Odată ales modelul, s-a ales și numele de ”Dacia în contextum comemorării istoriei de 2.000 de ani a României.
După ce a văzut însă prima mașină fabricată în România, Ceașușescu a fost uimit spunând că Dacia 1310 este ”prea luxoasă pentru idioţi!“. S-a renunțat apoi la radio, la oglinda din dreapta, dar și la încălzierea scaunelor, ajungându-se la un model cu mai puține dotări precum Renaul 12. Varianta finală a fost aleasă după eliminarea mai multor ”luxuri inutile” dorite de Ceaușescu.