Un procent de 68 % dintre persoanele intervievate consideră că introducerea sistemului de co-plată pentru serviciile spitalicești nu va avea un efect semnificativ în ceea ce privește îmbunătățirea calității serviciilor oferite. Mai mult decât atât, românii dezaprobă în proporție de 78 % intenția Ministerului Sănătății de a reduce numărul serviciilor medicale oferite gratuit prin intermediul asigurării obligatorii de sănătate, una din consecințele introducerii pachetului de servicii de bază.
Chestionați în legatură cu încrederea lor în instituțiile aparținând domeniului medical, românii au menționat în proporție de 88 % SMURD, la mică distanță, cu un procent de 75 %, situându-se sectorul de servicii medicale private. Ambulanța se află pe poziția numărul 3, cu un procent de 49 %, în timp ce sectorul de servicii medicale publice este apreciat doar de 17 % dintre respondenți. La rândul său, Casa Națională de Sănătate se bucură de încrederea a 12 % dintre români, iar Ministerul Sănătății de un procent de doar 11 %.
Potrivit aceluiași studiu, realizat în colaborare cu Link Resource, cele mai apreciate trei spitale publice în București din top 10 sunt Spitalul Universitar București, Spitalul Militar Central și Spitalul de Urgență Floreasca. Pentru sectorul privat, topul este influențat de numărul de unități și de tipologia de pacienți (persoane fizice vs. persoane juridice) pe care o au în portofoliu.
În contextul în care aproximativ 3% din bugetul public de sănătate este alocat spitalelor private, Ministerul Sănătății ia în considerare încetarea finanțării spitalelor private, ca parte a unei strategii eficiente de cheltuieli în sistemul public de sănătate.
Respondenții sunt însă de parere, în proporție de 72 %, că pacienții trebuie să aibă în egală măsură acces, în funcție de opțiunea fiecăruia, la serviciile medicale plătite de către asiguratorul public, indiferent de forma de proprietate a prestatorului de servicii – public sau privat. Un alt subiect de mare importanță este impactul pe care îl au operațiunile de export paralel asupra pieței interne de medicamente, în sensul că, pe măsură ce cantitățile destinate exporturilor paralele cresc, volumele distribuite către farmaciile comunitare (și implicit populației) scad.
Dinamica acestui fenomen a fost evaluată în studiul realizat de Exact Cercetare și Consultanță în colaborare cu Link Resource. Asftel, dintre respondenții care au declarat că suferă de o boală cronică pentru care li s-a prescris tratament de lungă durată, un procent de 62% au declarat că, în ultimele 3 luni, li s-a întâmplat extrem de rar sau chiar niciodată, să nu găsească medicația prescrisă în mai mult de 3 farmacii.