Numărul sinuciderilor este cunoscut prin analiza certificatelor de deces, chiar dacă este subestimat, însă tentativele nu fac obiectul unor înregistrări sistematice.
Potrivit anchetei, în 2009 au fost consemnate 10.464 de decese prin sinucidere, cifra fiind în scădere constantă în ultimii ani, dar menţinându-se foarte ridicată în comparaţie cu ţările vecine.
Bărbaţii reprezintă trei sferturi dintre victimele sinuciderilor (7.739 decese masculine faţă de 2.725 decese feminine).
În schimb, tentativele şi gândurile suicidare sunt mai frecvente în rândul femeilor, dintre care 7,6% au declarat că au avut o astfel de tentativă în timpul vieţii (faţă de 3,2% dintre bărbaţi), iar 4,4 că s-au gândit să comită acest gest (faţă de 3,4% dintre bărbaţi).
Acest aparent paradox se explică, printre altele, prin metodele alese, mai letale în cazul bărbaţilor (spânzurare, arme de foc ş.a.).
Prezenţa ideilor suicidare este maximă la grupa de vârstă 45-54 de ani (5%), care înregistrează şi cele mai multe victime (2.264 în 2009). Cel mai important factor de risc pentru apariţia gândurilor de sinucidere este faptul de a fi suferit violenţe (sexuale sau nu). Alţi factori asociaţi sunt faptul de a locui singur, şomajul, un nivel scăzut de venit, consumul de tutun şi, la femei, consumul cronic de alcool.
Potrivit unui studiu al Institutului de supraveghere sanitară (INVS), anual se înregistrează 90.000 de spitalizări provocate de tentative de sinucidere, însă numărul real al urgenţelor medicale din această cauză este estimat la 220.000. Ingerarea de medicamente este metoda la care se recurge cel mai frecvent, mai ales în cazul femeilor, dintre care cele mai expuse sunt adolescentele.
Ancheta oferă un bun punct de pornire epidemiologic pentru programul naţional de acţiune împotriva sinuciderilor, lansat în septembrie de guvern, a estimat profesorul de psihiatrie Jean-Louis Terra, în Buletinul epidemiologic săptămânal (BEH), apărut marţi.
SURSA: Agerpres
