România se confruntă cu un viitor demografic și economic incert: populație în scădere, digitalizare insuficientă și presiuni tot mai mari pe piața muncii

Institutul European din România (IER) avertizează, într-un studiu publicat recent, că România riscă o scădere semnificativă a populației până în anul 2040, estimând o reducere de aproximativ 2,5 milioane de persoane, dintre care 1,7 milioane apte de muncă. În același timp, doar 28% dintre români dețin competențe digitale de bază, într-un context în care digitalizarea economiei avansează rapid.

Potrivit studiului, proiecțiile Eurostat indică o scădere accentuată a populației României, iar această tendință este agravată de sporul natural negativ și de emigrarea constantă a tinerilor. IER subliniază că, în lipsa unor politici de migrație eficiente, România riscă să înregistreze cea mai severă scădere demografică din Uniunea Europeană, cu impact negativ asupra competitivității economice pe termen lung.

Analiza Institutului scoate în evidență mai multe riscuri pentru piața muncii din România în orizontul anului 2040. Se estimează o îmbătrânire semnificativă a populației, cu o creștere a vârstei mediane peste media UE și o pondere tot mai mare a persoanelor peste 65 de ani în raport cu populația activă. Aceasta va duce la o presiune suplimentară asupra sistemelor de pensii și asistență socială și va limita potențialul de creștere economică, în absența unor măsuri de stimulare a participării pe piața muncii.

Rata de dependență economică este de asemenea în creștere, atât la nivel național, cât și european. În România, disparitățile regionale sunt notabile: județele Cluj și Timiș înregistrează rate mai scăzute de dependență economică, în timp ce județe predominant rurale precum Teleorman și Vâlcea se confruntă cu provocări majore.

Studiul punctează și efectele factorilor externi, precum pandemia de Covid-19 și războiul din Ucraina, care au influențat negativ comportamentele demografice și de migrație, accelerând tendințele nefavorabile precum scăderea speranței de viață sau modificarea fluxurilor migratorii.

Populația aptă de muncă va scădea cu aproximativ 1,7 milioane de persoane până în 2040

IER estimează că populația aptă de muncă va scădea cu aproximativ 1,7 milioane de persoane, adică cu 15,4% până în 2040, comparativ cu o scădere de doar 6,4% la nivelul UE. În plus, rata de activitate se va menține la un nivel scăzut, de circa 72,4%, sub media europeană de 81,5%.

Viitorul pieței muncii în România a fost analizat și de experții de la Hacking Work, un proiect social care promovează transformarea sănătoasă a relațiilor de muncă. Potrivit acestora, viitorul muncii se află la intersecția dintre criza demografică și revoluția tehnologică.

Într-un articol recent, autorii atrag atenția că România are o populație activă în scădere rapidă și un grad scăzut de alfabetizare digitală, ceea ce face ca adaptarea să fie esențială.

Specialiștii arată că, în lipsa competențelor digitale, economia digitală rămâne o țintă greu de atins. Doar 9% dintre români au abilități digitale avansate, iar peste 6 milioane de persoane, indiferent de vârstă, vor trebui să învețe competențe digitale de bază pentru a rămâne active economic.

Apar noi meserii

Transformările tehnologice vor conduce la dispariția unor locuri de muncă, în special cele repetitive și slab calificate, din industrii precum transportul, agricultura sau administrația publică.

În schimb, apar noi meserii în domenii precum inteligența artificială, sustenabilitate, energie regenerabilă sau educație digitală. Hacking Work subliniază că această tranziție necesită un efort colectiv din partea statului, angajatorilor și sistemului educațional pentru a crea un cadru eficient de formare continuă.

Pe lângă provocări, studiul relevă și oportunități. Autorii susțin că România își poate tripla venitul pe cap de locuitor până în 2040, cu condiția implementării unor politici inteligente în educație, inovație și reducerea disparităților regionale.

Regiuni precum București, Cluj sau Iași dispun deja de ecosisteme propice dezvoltării, în timp ce zonele rămase în urmă, precum Vaslui sau Teleorman, au nevoie de investiții direcționate în infrastructură, locuri de muncă și educație.