O rată mai mare de persoane care desfășoară activități independente au lucrat peste program (30% din totalul persoanelor care desfășoară activități independente) în comparație cu angajații (4% din totalul angajaților).

În plus, programul prelungit era mai frecvent în rândul lucrătorilor calificați din agricultură, silvicultură și pescuit (28% din totalul lucrătorilor calificați din agricultură, silvicultură și pescuit) și al managerilor (24%) în comparație cu orice alt grup ocupațional important (toate cu mai puțin de 8%).

Dintre țările UE, Grecia a înregistrat cea mai mare proporție de lucrători cu program prelungit (13%), urmată de Franța și Cipru (10% fiecare).

La polul opus, cele mai mici rate de lucrători care au muncit peste program au fost înregistrate în Bulgaria, Lituania și Letonia (1% fiecare). Aceste statistici au publicate cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii.

Condițiile de program prelungit pentru angajați

În România, Codul muncii prevede contextul în care se poate munci peste program, cum trebuie platiți salariații sau cum să li se ofere libere corespunzător și cine nu poate să lucreze niciodată peste program.

În cazul contractelor cu timp parțial, există chiar și o sancțiune foarte dură pentru cei care lucrează cu salariați mai mult decât au semnat în contract că vor munci.

Mai nou, în contractele de muncă trebuie să se regăsească obligatoriu o clauză privind condițiile de efectuare și recompensare a muncii peste program.

Munca suplimentară este cea făcută peste durata normală a timpului de muncă săptămânal și trebuie răsplătită în consecință. Durata maximă a timpului de lucru este 48 de ore pe săptămână, iar asta include orele suplimentare, potrivit Codului muncii.

Excepțional, se poate lucra și peste aceste 48 de ore, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de patru luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.

Și există, de asemenea, locuri de muncă unde e necesar să se lucreze peste norma de opt ore pe zi, însă trebuie respectată durata maximă legală de care vorbeam.

Acum, în contractele de muncă nu mai e suficient să fie introdusă doar durata muncii, mai trebuie trecute și „condițiile de efectuare și de compensare sau de plată a orelor suplimentare”, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 283/2022, care a modificat din 22 octombrie 2022 Codul muncii. Mai mult, aceleași condiții trebuie să facă obiectul și al informării prealabile încheierii contractului de muncă.

Cum se plătesc orele state peste program

Nu de puține ori, angajatorii care fac înțeleasă de la bun început chestiunea orelor suplimentare, din chiar cuprinsul anunțurilor de angajare, fac referire doar la modalitatea de plată a orelor peste program – desigur, e de înțeles din perspectiva că angajații sau potențialii angajați sunt interesați în primul rând de bani.

Doar că regula în cazul orelor suplimentare e că acestea trebuie compensate cu timp liber acordat corespunzător (adică ore libere plătite) – când?

Codul stabilește că „în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia”. Ca atare, sporul fiind excepția, nu e suficient ca în contractul de muncă să apară doar sporul ca modalitate de recompensare a orelor suplimentare efectuate.

Ci trebuie să figureze ambele modalități – respectiv acordarea de timp liber (ore plătite) corespunzător orelor suplimentare muncite, iar în subsidiar acel spor care nu poate fi mai mic decât prevede legea.