715.000 români au restanțe la credite în valoare de 2,56 miliarde de euro

Sistemul bancar este încă departe de a se fi curățat de toate creditele cu probleme de care s-a umplut după startul crizei din 2009. Banca Națională a României (BNR) a forțat băncile în urmă cu doi ani să vândă din creditele neperformante pentru a reduce ponderea acestora în total, ceea ce a dus la o reducere de la peste 22% în 2014 la circa 12%.

Din păcate, apariția de noi restanțe la plata ratelor nu s-a oprit, dimpotrivă. În timp ce valoric creditele neperformante scad, numărul restanțierilor crește.

Valoarea totală a împrumuturilor restante ale populației și companiilor din luna februarie anul acesta, ultimele date BNR, se ridică la 21,24 miliarde lei, dintre care 9,14 miliarde lei aferente împrumuturilor în lei și 12,1 miliarde lei celor în valută. Față de februarie 2015, valoarea restanțelor este mai mică cu 11,8% pentru creditele în lei și cu 18,7% pentru cele în valută. În comparație cu ianuarie 2015 restanțele sunt în creștere, cu 1,27% pentru cele în lei și cu 2,1% pentru cele în valută.

Soldul creditelor în lei, din luna februarie, se ridica la 111,4 miliarde lei, în urcare cu 1,2% față de ianuarie, iar cel al împrumuturilor în valută la 106,5 miliarde lei, în scădere cu 2,1%. Debitorii sunt împărțiți în proporție egală între personae fizice și companii.

Numărul restanțierilor persoane fizice care apar în baza de date a BNR cu întârzieri la plată mai mairi de 30 de zile a ajuns la sfârșitul lui februarie la 715.300, cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni. În prima lună a anului numărul de restanțieri era de 714.000, după ce în a doua jumătate a anului trecut numărul debitorilor cu dificultăți la plata ratelor a crescut cu peste 15.000. Numărul de credite restante a urcat cu 1,4% în februarie, până la 958.400, ceea ce arată că sunt persoane cu mai multe împrumuturi contractate și neachitate.

Bănci și IFN-uri

Valoarea restanțelor persoanelor fizice, de 11,4 miliarde lei, este împărțită în principal între creditele în lei, cu un total de 4,4 miliarde lei, în creștere cu 2% față de februarie anul trecut, și cele în euro, cu 4,8 miliarde lei, în scădere cu 4%. Împrumuturile în dolari restante se ridicau la doar 50 milioane lei, iar cele în alte valute decât euro și dolari însumau 2,1 miliarde lei, în urcare cu 3%. Restanțele de peste 90 de zile, adică împrumuturile care au șanse reduse de recuperare a întârzierilor, însumau 7,7 miliarde lei.

Important de precizat este faptul că totalul restanțelor persoanelor fizice include și împrumuturile acordate de IFN-uri (instituții financiare nebancare), care dau, în general, credite de valoare mică. Raportările din Biroul de Credit vin de la 25 de IFN-uri și 31 de bănci. Datele din Centrala Riscului de Credit din cadrul BNR, care adună cifrele aferente împrumuturilor cu valori de peste 20.000 de lei de la bănci și IFN-uri mari, arată că numărul restanțierilor persoane fizice era, în februarie, de 168.100, iar valoarea restanțelor se ridica la 6,12 miliarde lei, dintre care aproximativ 6 miliarde lei au întârzieri de peste 90 de zile.

Valoarea restanțelor persoanelor fizice la credite cu garanții imobiliare (cele care intră sub incidența legii dării în plată) este de aproximativ 1,7 miliarde lei, adunate de 31.015 persoane fizice. Numărul total al persoanelor fizice cu împrumuturi bancare se ridică la aproape 900.000, iar dintre acestea circa 475.000 au credite garantate cu un imobil.
Situația la zi ne arată că băncile au cele mai mari probleme de la companii și mult mai puțin de la persoanele fizice, în timp ce o bună parte a restanțelor populației sunt deținute IFN-uri. Băncile vor fi nevoite să vândă și anul acesta din NPL-uri pentru a reduce presiunea din bilanț și pentru a putea relua creditarea. Estimările specialiștilor referitoare la perioada care este încă necesară pentru a elimina majoritatea creditelor neperformante din bilanț este de doi până la trei ani, adică abia în 2018 vom putea reveni la o pondere a neperformantelor de doar câteva procente.