Aproape trei sferturi dintre cele 22 de unităţi HoReCa situate în Centrul Vechi al Capitalei nu eliberează bon fiscal decât la cerere, relevă datele unui studiu realizat de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS) - InfoCons, în parteneriat cu Facultatea Marketing a Academiei de Studii Economice.
În urma acestei analize, se observă că în 73% din unităţile HoReCa analizate nu se eliberează bon fiscal decât la cerere, în timp ce în restul de 27% din cazuri acesta a fost eliberat în mod automat, fără o solicitare ulterioară.
În ceea ce priveşte existenţa unor produse alternative pentru cei care suferă de anumite probleme medicale, precum alergii la diferite alimente, sau preferă, de exemplu, zaharina în loc de zahăr, doar în 59% dintre localuri se pun la dispoziţie astfel de produse.
Studiul mai arată că 64% din unităţile participante la studiu dispun de afişe cu informaţiile obligatorii destinate consumatorilor, cum ar fi, de exemplu, numărul de telefon al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Întrebaţi dacă este voie cu animale de companie, doar reprezentanţii a trei unităţi au răspuns afirmativ, iar scaune speciale pentru copii oferă doar o singură unitate.
În schimb, muzica ambientală este prezentă în toate cele 22 de unităţi HoReCa.
‘Centrul Istoric din Bucureşti sau Centrul Vechi, cum mai este numit, este, probabil, locul cel mai paradoxal din Capitală. Pentru unii mai mult prilej de distracţie, pentru alţii încărcătură istorică şi emoţională, dar cu siguranţă câte puţin din ambele pentru fiecare persoană care ajunge în această zonă. Cele mai căutate străzi pentru deschiderea de localuri în Centrul Vechi sunt, în prezent, Smârdan, Lipscani şi Strada Franceză, acestea având cel mai mare trafic. Totuşi, atunci când zici ‘Centrul Vechi’, inevitabil te gândeşti la strada Lipscani. Denumirea străzii provine de la negustorii din Lipsca (Leipzig). În trecut, a fost una dintre cele mai importante artere comerciale bucureştene. Clădirile, multe dintre ele ridicate în stil neoclasic şi neobaroc în secolul XIX, au fost naţionalizate în 1948, iar în anii ’80 autorităţile comuniste au dat locuinţele spre folosire, dar au fost aduse într-o stare avansată de degradare. Degradarea zonei a continuat şi după 1990, iar actualmente se efectuează lucrări de restaurare a zonei. Pe strada Lipscani, cea mai mare parte a localurilor sunt restaurante cu specific naţional, cum ar fi cel libanez, românesc sau turcesc, dar şi puburi’, se menţionează în studiu.
Analiza face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor şi serviciilor comercializate pe piaţa românească, derulat de ANPCPPS România – InfoCons, în cadrul consorţiului International Consumer Research&Testing (ICRT) pentru produse şi servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetăţeanului consumator să fie făcută în cunoştinţă de cauză.
La studiu au participat 22 de unităţi, care au fost analizate din punct de vedere al respectării drepturilor consumatorilor şi al legislaţiei în vigoare.
Sursa: Agerpres