În primăvara acestui an, MasterCard a organizat în 12 ţări un studiu pentru a afla percepţiile oamenilor în ceea ce priveşte numerarul şi igiena folosirii lui, iar România s-a aflat printre ţările respondente. Pentru România, au fost intervievate 510 persoane de peste 18 ani, 255 de femei şi 255 de bărbaţi.

‘‘În topul celor mai puţin igienice obiceiuri pe care românii le au în vedere sunt folosirea la comun a toaletelor (96%), folosirea periuţei de dinţi a altei persoane (93%) şi utilizarea în comun a unei batiste (90%). Trei din zece români (35%) chestionaţi în cadrul studiului au declarat că se spală întotdeauna pe mâini după ce folosesc numerarul, trei sferturi (74%) considerând că numerarul – bancnotele şi monezile – nu sunt igienice sau sunt murdare. Cunoscând că numerarul nu este igienic aproape toţi românii chestionaţi (99%) consideră că oamenii ar trebui să fie mai atenţi cu privire la folosirea numerarului’‘, arată un comunicat MasterCard.

În ceea ce priveşte plăţile alternative, 77% dintre români iau în considerare plata cu cardul, în timp ce 56% ar folosi plata online, 27% ar folosi plata cu ajutorul mobilului, iar 18% ar folosi cardul contactless ca metodă de plată. Trei din zece (29%) români susţin că nu ar vrea ca zeci de străini să folosească numerarul – bancnote şi monezi – înainte ca acesta să ajungă la ei.

Între cei care nu sunt îngrijoraţi, 47% spun că este din cauza faptului că nu au niciun control asupra traseului banilor, în timp ce 20% nici nu s-au gândit vreodată la acest subiect.

Cercetările iniţiale, realizate în 2013 de MasterCard şi Universitatea Oxford, au evidenţiat ca bancnota obişnuită conţine 26.000 de bacterii care ar putea dăuna sănătăţii.

‘‘Studiile au arătat că bancnotele europene conţin, în medie, 26.000 de bacterii. Având acest lucru în minte ar trebui să existe o conştientizare crescândă a faptului că manevrarea banilor ar putea fi potenţial periculoasă, la fel ca alte activităţi cum ar fi atingerea mânerelor uşilor de la baie, folosirea la comun a mâncării sau folosirea balustradei de la scările rulante. Deşi nu există un ghid adoptat internaţional în manevrarea de numerar în perioada gripei sezoniere sau a neuroviruşilor, ar fi recomandat să devenim mai atenţi la normele de igienă, în special pe durata acestor epidemii, prin trecerea la tranzacţii care nu implică numerar’‘, precizează sursa citată.

Potrivit comunicatului, deşi respondenţii din sondajul din 2014 au recunoscut potenţialele riscuri pentru sănătate asociate cu manipularea de numerar, există o diferenţă semnificativă în Europa între ponderea oamenilor care cred că numerarul nu este igienic şi a celor care chiar iau măsuri în privinţa aceasta. Cei din Ungaria şi Franţa au avut cel mai mare decalaj între ceea ce declară şi ceea ce fac, între numărul de persoane de părere că numerarul nu este igienic şi cele care efectiv se spălă pe mâini după folosirea lui.

Studiul european, derulat în rândul a peste 9.000 de consumatori din 12 ţări, a arătat că, deşi folosirea banilor este catalogată ca mai puţin igienică decât folosirea barelor de susţinere din transportul în comun sau servirea mâncării la comun (de exemplu din bolurile cu alune din baruri), europenii se luptă din greu să scape de obiceiul de a folosi numerar. Trei sferturi dintre europenii intervievaţi în cadrul studiului au fost de acord că ar trebui să ia măsuri când vine vorba despre manevrarea numerarului, din cauza microbilor pe care banii i-ar putea conţine. Totuşi, studiul a arătat că este mult mai probabil să ne spălăm pe mâini după alte activităţi cum ar fi mângâierea unui animal (46%) sau după călătoria cu transportul în comun (36%) decât după ce umblăm cu numerar.

Agerpres