"Din păcate 80% din producţia de miere obţinută în sistem ecologic, circa 3.650 de tone în 2010, a plecat către export în vrac, în special în Germania şi ţările nordice, pieţe unde se înregistrează cel mai mare consum de miere", a spus Daniela Rebega.

Acesta a precizat că pentru 2011 estimează o producţie de miere obţinută în sistem ecologic cu cel putin 5% mai mare decât în 2010, în condiţiile în care a crescut atât numărul producătorilor înregistraţi în sistem, cât şi numărul de familii de albine.

"Numărul apicultorilor români aflaţi în conversie sau certificaţi ecologic a înregistrat o creştere de la 867 în 2010 la 927 anul trecut, în timp ce numărul familiilor de albine a ajuns anul trecut la 106.525 faţă de 98.100 de familii de albine în 2010", a explicat consilierul MADR. Cei mai mulţi producători în sistem sunt în Mureş – 104, cu 14.000 familii de albine şi în Braşov – 11.500 familii.

Potrivit sursei citate, intrarea în sistem ecologic presupune respectare unor reguli stricte şi certificarea ulterioară a stupilor, familiilor de albine şi a producţiei de către un organism de certificare acreditat de MADR.

"Apicultorii care vor să intre în sistem ecologic trebuie să folosească doar tratamente cu substanţe naturale în combaterea unor boli ale albinelor, iar albinele trebuie duse în pastoral numai pe culturi certificate sau în floră spontană certificată. De asemenea, o condiţie esenţială este ca fagurile să fie din ceară, iar perioada de conversie să fie de minimum un an", a spus Daniela Rebega.

Calitatea mierii şi a produselor apicole certificate în agricultura ecologică este strâns legată de tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar în egală măsură de condiţiile de extracţie, de prelucrare şi de depozitare a produselor apicole.

Reprezentantul MADR a precizat că apicultorii pot primi un sprijin din partea UE pentru conversia către sistemul ecologic din fondurile totale alocate de UE agriculturii ecologice.

"Anul trecut apicultorii din sistem au beneficiat de 378.000 de euro din cele 3 milioane de euro alocate agriculturii ecologice din România, dar am solicitat la Bruxelles o majorare a acestei sume cu încă un milion de euro", a subliniat aceasta.

Mierea ecologică trebuie să conţină pe eticheta logo-ul comunitar, frunza dar şi codul ţării de unde provine, iar preţurile sunt de regulă cu 20 până la 100% mai mari decât mierea obţinută în sistem convenţional.

În România, primii producători certificaţi în apicultura ecologică s-au înregistrat în anul 2000, înregistrând anual o creştere de la 132 în anul 2005, la 335 în 2006, la 584 producători în 2008 dar şi un număr de 15 procesatori, 22 comercianţi, un importator şi opt exportatori.

Dacă în anul 2000, România producea doar 6 tone de miere de albine certificată ecologic, în anul 2005 aceasta s-a majorat de 100 de ori până la 610 tone, în 2008 la 2.300 tone, iar în 2009 la 3.200 tone.

Ediţia a şasea a Târgului Naţional al Mierii şi-a deschis vineri porţile pentru trei zile, pe platforma Apicolă Băneasa, în incinta Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură, în prezenta preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR), Ioan Fetea şi a secretarului general adjunct al MADR, Nicoleta Ştefănescu. La ediţia din această primăvară, peste 90 de apicultori din diverse zone ale ţării şi-au anunţat prezenţa la acest târg, oferta vizând toate ‘darurile dulci’ ale stupului, de la mierea de salcâm, tei sau polifloră, până la mierea de pădure sau din Deltă, mierea de sulfină, de albăstrele, mierea de zmeură sau de mărăcini, precum şi miere de coriandru şi cimbrişor. Nu lipsec nici fagurii cu miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, produse energizante realizate pe bază de miere în combinaţie cu alte produse apicole sau cu fructe de pădure şi fructe exotice. Preţurile variază între 8 lei şi 60 de lei, în funcţie de tipul de miere, combinaţii şi cantitate.