Românii preferă să păstreze tradiţiile, astfel încât toamna înseamnă pentru 80% dintre ei un bun moment să conserve murături în casă. Tinerii şi intelectualii nu au acest obicei, iar cei cu venituri mici nu îşi mai permit această activitate. Murăturile sunt vedetele, pentru peste 80% dintre gospodinele din ţara noastră se îndeletnicesc cu conservarea lor. Potrivit unui studiu efectuat în luna octombrie de GfK România, aproximativ două treimi dintre români fac gemuri şi
Românii preferă să păstreze tradiţiile, astfel încât toamna înseamnă pentru 80% dintre ei un bun moment să conserve murături în casă. Tinerii şi intelectualii nu au acest obicei, iar cei cu venituri mici nu îşi mai permit această activitate.
Murăturile sunt vedetele, pentru peste 80% dintre gospodinele din ţara noastră se îndeletnicesc cu conservarea lor. Potrivit unui studiu efectuat în luna octombrie de GfK România, aproximativ două treimi dintre români fac gemuri şi dulceaţă. Nici legumele la borcan nu sunt neglijate, în jur de 66% dintre gospodine preferând să conserve în casă castraveţi, gogoşari, conopidă, varză.
Compoturile şi legumele congelate sunt o modalitate de păstrare a fructelor şi legumelor pentru jumătate dintre cei chestionaţi, în timp ce fructele congelate nu reprezintă o modalitate de conservare populară.
Doua treimi dintre gospodine declară că au conservat sau vor conserva mai puţine legume sau fructe decât anul trecut, principalele motive pentru aceasta scădere fiind cele de ordin financiar. Numai una din zece gospodine conservă mai mult anul acesta în principal pentru că preferă metoda tradiţională de conservare.
Persoanele trecute de 50 ani sunt cele mai ataşate de tradiţie
În ceea ce priveşte vârsta, persoanele care folosesc cel mai intens metodele de conservare sunt cele de vârstî ceva mai înaintatî (50-59 ani) în timp ce mai multe persoane tinere – cu vârsta cuprinsă între 20-29 ani – declară că nu obişnuiesc să conserve alimente. În acelaşi timp însă, mai multe persoane peste 60 de ani pun conserve mai puţin decat anul trecut, în principal din cauza costurilor dar şi din motive de sănătate.
Numărul membrilor familiei influenţează şi el tipurile de legume şi fructe preparate pentru iarnă în propria bucătărie. Dacă murăturile şi gemul sau dulceaţa se conservă mai mult în gospodariile formate din mai multe persoane, legumele congelate sunt folosite mai puţin în gospodăriile formate dintr-o singură persoană. Gemul, dulceaţa şi compotul se pun la conservat mai mult în gospodăriile cu doi sau mai mulţi copii. Persoanele necăsătorite folosesc mai puţin metodele de conservare, mai ales pentru murături, gem, dulceaţă sau compot, în timp ce persoanele divorţate sau separate obişnuiesc sa conserve mai mult legume şi fructe congelate.
Intelectualii nu pun conserve
Daca ne referim la nivelul de educaţie şi de venituri, persoanele cu facultate sau studii postuniversitare declară ca obişnuiesc mai puţin să folosească metodele de conservare. De asemenea, persoanele cu venituri personale mai ridicate conservă fructe sau legume în mai mica măsură.
Fructele şi legumele congelate sunt conservate mai mult de persoanele care au un venit mai mare de 1.500 lei pe gospodarie şi care lucrează cu normă întreagă. Persoanele cu o educaţie scazută, cu venit personal mic (sub 400 lei), care nu lucrează sau pensionarii conservă mai puţin faţă de anul trecut în principal din motive financiare, dar şi din dorinţa de a-şi proteja sănătatea.
Oltenii preferă gemurile, iar moldovenii legumele la borcan
Persoanele rezidente în Bucureşti conservă mai puţin fructe şi legume, spre deosebire de cele din Oltenia care preferă gemurile, dulceaţa şi compotul sau cele din Banat care optează mai mult pentru fructe congelate. Conservarea legumelor la borcan este o metoda mai des întâlnită în zona Moldovei.
Ca tendinta generala, se conserva mai mult in zona rurală decat în zona urbană. Dacă legumele şi fructele congelate sunt preferate ca modalităţi de conservare în zona urbană, în rural se pun la conservat mai mult murături, gem, dulceaţă şi compot.