„Nu conteză banii, ci ce se face cu ei!” obișnuia să spună un finanțist pe care l-am cunoscut. Firește, omul avea perfectă dreptate, din banii risipiți nu se alege nimic, din cei investiți pot să iasă bani mai mulți. Dacă nu mă credeți, verificați statisticile mondiale cu câștigătorii la loterie. Se spune că 70% dintre cei deveniți milionari peste noapte ajung în câțiva ani să-și piardă toți banii. Chiar dacă nu există un studiu științific riguros care să valideze acest procent, se știe cu certitudine că probabilitatea de a ajunge la faliment a câștigătorilor la loterie este chiar mai mare decât cea pentru oamenii obișnuiți.
Recent am primit vestea că Uniunea Europeană ne va acorda un ajutor de aproape 80 de miliarde de euro pentru recuperarea economică în urma pandemiei de Covid-19. Voi trece repede peste iresponsabilitatea politicienilor care s-au comportat exact ca la grădiniță – cei de la putere s-au umflat în pene iar cei din opoziție au pretins că e prea puțin. Adevărul este că suma este uriașă, fără precedent. Și că ea nu se datorează vreunei abilități de negociere a părții române, ci unui plan mult mai mare și unui algoritm acceptat de toate statele membre UE. Ceea ce marită reținut este faptul că – pentru noi – efectul actualei pandemii nu poate să fie comparat decât cu cel al doborârii turnurilor gemene din New York la 11 septembrie 2001, fără de care apartenența noasră la NATO și apoi la UE ar fi devenit destul de incertă. Avem o oportunitate extraordinară să ieșim din fundătura în care ne aflăm și să ne aliniem cu adevărat la valorile, stilul de viață și prosperitatea țărilor dezvoltate.
Ce poate să ne oprească din drumul acesta? Corupția! Prostia! Analfabetismul funcțional! Pe scurt, faptul că – întocmai precum câștigătorii la loterie care pierd tot – habar nu avem ce să facem cu banii și îi risipim pe prostii. Bogdan Glăvan, profesor de economie și apropiat al guvernului liberal a atenționat recent că există nenumărate exemple de țări foarte bogate în resurse naturale ai căror cetățeni sunt înecați în sărăcie. Motivul? Același ca la noi: educație precară, ignoranță, lipsa moralei și prea mulți inepți propulsați în funcții importante de gloatele prostite din vorbe. Este nevoie de instituții puternice pentru un sat ca să fie puternic și să poată să urmeze un drum către prosperitate. Altfel, haosul și interesele meschine vor strica totul Nimeni nu știe asta mai bine decât noi, carpato-danubiano-ponticii care reușim să valsăm pe granița dintre civilizație și barbarie, când înăuntru, când afară, de secole bune.
Vom avea bani să ne reconstruim țara așa cum ne place. Acum, nu peste zece ani. Depinde numai de noi să ne vedem interesul și să nu mai risipim tot ce am obținut pe mărgeluțe colorate, precum nativii americani care și-au dat tot aurul conquistadorilor.
80 miliarde euro pentru neliniștea noastră
23 iulie 2020, 12:05
Banii obținuți de la Uniunea Europeană reprezintă o șansă unică pe care nu avem voie să o ratăm.
Etichete: fondul de reconstruire al UE
Publicat in categoriile: Opinii
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Opinii
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook
- Jos labele de pe America! Nu distrugeți cea mai mare națiune a lumii. Alertă mondială
- Țările membre UE optează între bani și democrație. Summitul de la Bruxelles va intra în istorie
- Viktor Orbán: persona non grata la Bruxelles. Orbán a suferit din nou o înfrângere imensă
- Summitul de la Bruxelles: semnalul fără ambiguitate al celor 27 privind voința lor de a apăra Uniunea
- Țara care va triumfa într-o epocă post-pandemică. Nu vor fi SUA și nici China
- Donald Trump reprezintă un far pentru liderii autoritari
- Două viziuni ale UE: noua Ligă Hanseatică, împotriva Prietenilor coeziunii
- Cum afectează reforma administrativ-teritorială din Ucraina comunitățile românești
- Adevărul despre Legea care a pus România pe jar. Ce prevede, de fapt, Legea mirosurilor
- Modul SF în care ar trebui să arate sistemul medical în România