“Apetitul” pietei muncii creste pe masura reputatiei universitatilor

Studentilor ar trebui sa li se ofere programe educationale care sa contribuie la dezvoltarea spiritului antreprenorial Schimbarile facute in educatie nu au contribuit nici la cresterea calitatii invatamantului si nici a competitivitatii tinerilor pe piata muncii. Studentii sunt nemultumiti de calitatea pregatirii oferite de profesori. “Problema cea mai mare este nu atat numarul de someri sau rata somajului, cat faptul ca educatia formala, in momentul de fata, nu produce tin

Studentilor ar trebui sa li se ofere programe educationale care sa contribuie la dezvoltarea spiritului antreprenorial

Schimbarile facute in educatie nu au contribuit nici la cresterea calitatii invatamantului si nici a competitivitatii tinerilor pe piata muncii. Studentii sunt nemultumiti de calitatea pregatirii oferite de profesori.



“Problema cea mai mare este nu atat numarul de someri sau rata somajului, cat faptul ca educatia formala, in momentul de fata, nu produce tineri suficient de pregatiti pentru piata muncii, pe de o parte, iar, pe de alta parte, aria curriculara nu este armonizata cu cerintele pietei de munca.” Comentariul apartine unui student participant la studiul “Situatia tinerilor din Romania”, studiu dat publicitatii de Asociatia Pro Youth in acest an. Doar 17% din tineri considera ca scoala raspunde in mare masura nevoilor pietei muncii. Faptul ca 25% din tineri considera ca raspunde doar in mica masura acestor nevoi, in timp ce 51% considera ca scoala raspunde in oarecare masura, conduce inevitabil la concluzia ca invatamantul romanesc merge pe un drum paralel cu piata muncii. “Am intalnit multe pareri legate de ineficienta practica a materiei studiate in scoala, deoarece aceasta te ajuta 10% sa-ti gasesti un loc de munca”, detaliaza Marian Rujoiu, presedintele Asociatiei Pro Youth.

Bogdan Ioanei, student si administrator al site-ului www.studis.ro, are o parere si mai dramatica despre calitatea si utilitatea invatamantului superior. Tanarul estimeaza ca doar 50% dintre programele de invatamant sunt corelate cu nevoile/solicitarile angajatorilor, “disciplinele tehnologice avand cel mai mult de suferit. Exista cursuri si indrumare de laborator vechi de 20 de ani, dupa care inca se invata. Retehnologizarea laboratoarelor, problematica in ultimii ani, duce la necorelarea cunostintelor din facultate cu cerintele angajatorilor.” Defazajul contribuie la o insertie dificila pe piata muncii dupa absolvire. Bogdan Ioanei estimeaza ca mai putin de 15% din absolventi isi gasesc un loc de munca in domeniul specializarii facute, in primele luni dupa absolvire, numarul crescand pana la 40-50% intr-un an de zile. Potrivit raspunsurilor date de tinerii care au participat la sondajul Pro Youth, in acest moment, cele mai cautate domenii pe piata muncii sunt IT-ul, serviciile si ingineria. “Este foarte interesanta si mobilitatea ocupationala intergenerationala a tinerilor, in sensul ca 63% din ei au aceeasi ocupatie ca a tatalui”, comenteaza Marian Rujoiu.

Laura Capita si stefan Popenici, cercetatori in cadrul Institutului pentru stiintele Educatiei (IsE), explica tendintele manifestate pe piata muncii si interesul mare al tinerilor pentru IT sau pentru multe dintre specializarile de la Politehnica, prin prisma efectelor generate de calitatea invatamantului. Interlocutorii nostri considera ca deficitul pe piata fortei de munca este (aproape) egal semnalat intr-o mare varietate de domenii, solicitandu-se angajati capabili sa aplice cunostintele dobandite in timpul studiilor universitare. “Din pacate, aceste competente nu sunt cultivate in universitatea romaneasca si exista reticenta angajatorilor de a recruta tineri absolventi fara experienta si recomandari.”




Intr-un studiu recent efectuat de Gallup Romania, la intrebarea referitoare la dificultatile companiilor dupa aderarea la Uniunea Europeana, raspunsurile indica, intre primele zece probleme majore, lipsa mainii de lucru calificate pentru concurenta reala. Cercetatorii de la IsE explica sensul acestor raspunsuri: “Daca universitatile vor produce rezultatele solicitate de piata fortei de munca, se poate ca nu numai domeniul IT, constructiilor sau comunicatiilor sa prezinte un procentaj ridicat de angajare a absolventilor in domeniul pentru care s-au pregatit. Un exemplu este reprezentat chiar de domenii marcate de suprasaturarea pietei: economistii.” Chiar si reprezentanti din domeniul bancar se plang de faptul ca nu au personal tanar calificat si competent pentru ocuparea locurilor libere, desi specializarile economice produc deja mult peste nevoile reale ale pietei.

Sub 15 % se Incadreaza In specialitate dupa absolvire

“Calitatea invatamantului in universitati lasa de dorit, atat din cauza sistemului prost administrat, cat si din cauza faptului ca perpetueaza un model de invatare imbatranit.”
Bogdan Ioanei, student

Sub 10% se angajeaza In Invatamant dupa absolvire

“Curriculum academic este profund abstract, neinnoit si strain realitatilor economice, sociale si culturale, fiind decontextualizat si incapabil sa raspunda nevoilor reale ale societatii. Este simplu de observat ca universitatile romanesti nici nu isi propun acest lucru.”
stefan Popenici, IsE, Laboratorul Management educational

Trebuie initiate colaborari cu mediul de afaceri

“As recomanda tinerilor sa aleaga facultatile care au demonstrat capacitatea de a se reforma, care au un corp profesoral dinamic si competent. Le recomand sa analizeze clasificarile universitatilor si specializarilor, care – desi sunt in faza incipienta – reflecta ceva din ceea ce vor putea sa invete.”
Laura Capita, IsE, Laboratorul Curriculum

Top 5 – clasamentul facultatilor pe domeniu de studiu