Acordul cu Fondul Monetar International (FMI) a “expirat”. Nu ne mai aflam sub “zodia” Controlului, ci am intrat in cea a “Consultarilor”. A luat sfarsit si mandatul de reprezentant rezident al FMI la Bucuresti al lui Graeme Justice. Acest interviu este realizat pe ultima suta de metri, cu un om pe picior de plecare intr-o noua misiune. Discutia l-a dezvaluit mai “uman” decat si-l pot imagina romanii invatati cu “marim preturile pentru ca asa o cere FMI” sau “nu va dam banii pentru ca nu ne lasa Fondul”. Graeme Justice spune ca ii este greu sa paraseasca tara in care si-a petrecut atata timp si pe care a incercat sa o inteleaga, dar are satisfactia finalizarii unui acord stand-by dupa esecurile anterioare.



Capital: FMI a pledat pentru un buget echilibrat in 2006. Cum vi se pare, dat fiind contextul, masura de majorare a deficitului bugetar la 2,5%? Ce efecte poate avea pe termen lung?


Graeme Justice: Majorarea deficitului bugetar va continua sa stimuleze consumul intr-o perioada in care economia este deja supraincalzita si va ingreuna mult misiunea BNR de a reduce inflatia. Banca Centrala va trebui sa se axeze mai mult pe mentinerea unor rate inalte ale dobanzii si pe aprecierea cursului de schimb, in conditiile in care nici una dintre aceste masuri nu va fi favorabila mediului de afaceri si cresterii economice din Romania. Este necesara cresterea cheltuielilor de capital, dar finantarea acestora trebuie realizata prin majorarea veniturilor si nu a deficitului.


Capital: Este marimea deficitului de cont curent ingrijoratoare? Ce consecinte negative ar putea avea asupra echilibrelor macro?


GJ: Da. Deficitul de cont curent depaseste nivelurile prudente. In ciuda cresterii exporturilor, importurile continua sa creasca mai repede, alimentate de cheltuielile pentru consum. S-a produs o trecere la importurile de bunuri de capital, dar, deocamdata, nu la nivelul pe care l-am vazut in alte tari in tranzitie cu deficite de cont curent mari. Majorarea deficitului bugetar va conduce la deteriorarea contului curent. De aceea, majorarea deficitului bugetar creste riscurile care ar putea afecta economia pe termen mediu. Acum, deficitul de cont curent este acoperit in mare masura de investitiile straine directe, dar acest lucru se va diminua, pe masura ce privatizarile se vor reduce si companiile straine se vor fi stabilit pe piata. Transferurile facute de cei care lucreaza in afara tarii se reduc. In alte tari in tranzitie, finantarea prin ISD a fost in final inlocuita cu fluxuri de capital mai volatile. Este un proces natural, dar care face tarile mai vulnerabile la schimbarile reactiei investitorilor. tarile care inregistreaza cele mai mari dezechilibre sunt cel mai mult expuse riscului.



Capital: Isi mentine FMI recomandarea privind majorarea veniturilor?

G.J: Da, ne mentinem recomandarile. In Romania, veniturile bugetare sunt cele mai scazute din Europa, reprezentand aproximativ 32% din PIB. Urmatoarea tara din categoria celor cu venituri scazute are o pondere de 35%. Nevoile de cheltuieli pentru infrastructura, educatie si sanatate sunt printre cele mai mari. Doar majorarea TVA si a cotei unice ar genera cresterea necesara a veniturilor. Imbunatatirea gradului de colectare poate ajuta, dar nu va genera venituri suficiente. Proiectul privind administratia fiscala, intarziat deja, sponsorizat de Banca Mondiala, ar trebui sa ajute in acest sens.

Capital: Credeti ca probelemele semnalate isi vor gasi rezolvarea odata cu aprobarea Codului fiscal?


G.J: Codul fiscal nu va aduce veniturile necesare. Are unele aspecte bune, dar este mai degraba menit sa imbunatateasca structura sistemului de taxe si impozite, decat sa genereze o crestere a veniturilor. Atentie: Guvernul va trebui sa reziste la presiunile generate de amendamente care vor submina eficacitatea Codului fiscal.

Capital: La un an si jumatate de la adoptarea cotei unice, se poate spune clar ca a fost o masura buna/proasta?


G.J: Noi consideram ca reducerea impozitului pe venit si pe profit a fost prea accentuata si ca nu a fost necesara pentru a stimula economia. Nu s-a folosit aceasta oportunitate pentru a elimina scutirile fiscale si pentru a simplifica Codul. Reducerea impozitului pe venit si pe profit a stimulat o economie deja supraincalzita. Aceasta masura s-a materializat intr-o scadere semnificativa a veniturilor guvernamentale (aproximativ 1% din PIB), in conditiile in care Romania avea urgent nevoie de investitii in infrastructura, sanatate si educatie. Pierderea de venituri este si mai mare daca ai in vedere veniturile potentiale care s-ar fi putut incasa. Sa speram ca, in timp, reducerea impozitului pe venit si pe profit va stimula cresterea economica, dar, contrar asteptarilor, aceasta reducere nu a avut un impact atat de mare asupra economiei gri, deoarece nu au fost reduse contributiile sociale. Acestea din urma reprezinta un stimulent mai puternic de a ramane in economia gri decat plata impozitului pe profit, care poate fi evitata mai usor. Scaderea veniturilor potentiale din impozite este si ea un motiv pentru care acum Guvernul trebuie sa se bazeze pe majorarea deficitului pentru a-si realiza obiectivele privind cheltuielile, creand dificultati BNR in reducerea preturilor si mentinerea stabilitatii macroeconomice. Consideram ca este necesara o mai mare concentrare asupra bugetului pe termen mediu. Integrarea in UE poate avea doar o anumita contributie la cresterea economica. Dupa integrare, progresele vor depinde numai de capacitatea Guvernului de a mentine mediul macroeconomic competitiv si stabil pentru investitii si crestere economica.

Capital: Cu ce minister ati colaborat cel mai bine? Cu ce ministru?


G.J: Am avut relatii foarte stranse cu BNR. Cel mai mult lucram cu Ministerul Finantelor Publice; eu am avut privilegiul sa lucrez cu trei ministri ai finantelor. De asemenea, avem relatii bune si cu cabinetele primului ministru si al presedintelui.

Capital: Veti mai reveni aici ca turist?


G.J: Cu siguranta, Romania este o tara frumoasa, dar insuficient apreciata. Am recomandat Romania tuturor prietenilor si familiei. Multi straini isi imagineaza Capitala ca un oras est-european monoton, cu multi caini comunitari, copii ai strazii si rromi defavorizati. In zilele noastre, aceasta imagine este foarte departe de realitate.

Capital: Care este cartea preferata? Aveti vreun autor preferat?


G.J: “The Mogul Buffet”, a lui Cheryl Benard, care evoca evenimente din Pakistan/Afganistan, este una dintre ele. Este o lectura vesela si ar trebui sa fie obligatorie pentru oricine urmeaza sa traiasca intr-o alta cultura. Il admir foarte mult pe Mircea Eliade, pe care l-am citit pentru prima data cand am venit in Romania.

Atentie la nivelul deficitului de cont curent

“Deficitul de cont curent depaseste nivelurile prudente.

S-a produs o trecere la importurile de bunuri de capital, dar, deocamdata, nu la nivelul pe care l-am vazut in alte tari in tranzitie cu deficite de cont curent mari.”

Graeme Justice,

reprezentant rezident al FMI la Bucuresti

Carte de vizita

Graeme Justice este cetatean britanic si s-a nascut in 1957.



A absolvit London School of Economics si Oxford.



A fost, la inceput, consultant al FMI, el venind cu expertiza din zona privata, dupa care, din 1990, incepe sa lucreze in cadrul structurilor Fondului.

A lucrat in principal in tari In tranzitie si in tarile din America Latina, cel mai recent in Ucraina si Brazilia.

A fost numit reprezentant al FMI la Bucuresti in 2003.



Este un mare iubitor de lectura si de animale. Resedinta sa de la Bordeaux adaposteste multe pisici si catei abandonati, mare parte dintre ei provenind chiar din Romania.



Va fi inlocuit de Juan Jose Fernandez-Ansola, care va avea ca misiune infiintarea unui birou regional. Acesta va acoperi atat Romania, cat si Bulgaria. FMI va continua sa faca recomandari de politica economica si sa acorde asistenta tehnica, dar in contextul unei perspective regionale mai ample.