Nu se stie cate maxi-taxiuri circula efectiv in zonele limitrofe Capitalei. Se stie doar ca multi soferi nu respecta nici un program, ca se abat de la traseele stabilite, ca nu dau bilete calatorilor si ca ii trateaza incalificabil. si se mai poate face o estimare: aceea a castigurilor celor care detin monopolul transportului preorasenesc.

De o jumatate de an, transportul RATB care lega toate localitatile judetului Ilfov aflate in vecinatatea Bucurestilor au fost desfiintate fara sa pese nici unei autoritati ce se intampla cu sute de mii de oameni care fac naveta zilnic, la locul de munca. Toti interlocutorii nostri s-au multumit sa declare ca lucrurile sunt stiute si ne-au sfatuit sa nu mai insistam asupra acestui subiect.

• Directorul executiv al Directiei Transporturi din Primaria Capitalei, Gheorghe Udriste, ne-a pus in brate noile reglementari, spunandu-ne ca este interzis transportul RATB in afara Capitalei.

• Directorul general de la Autoritatii Rutiere Romane (ARR), Ioan Tatar, plin de amabilitate, a trimis in control inspectia rutiera si s-a blindat cu reglementari menite sa dovedeasca transparenta si eficienta sistemului.


• Inspectorul de control rutier Cornel Marinescu s-a declarat fericit ca a “luat legatura cu actionarul principal” al unei firme de transport reclamate “pentru reinstruirea de urgenta a soferilor si aplicarea masurilor sanctionatoare ce se impun”


• Prefectul de Ilfov, Marian Petrache, dupa o saptamana de meditatie, a catadicsit sa ne transmita prin Ana Maria Cocu, sefa de cabinet, ca “nu-i treaba noastra” transportul in comun, ci a Consiliului Judetean.”


• Presedintele Consiliului judetean Ilfov, Laurian Badulescu, l-a “bagat la inaintare” pe directorul Adrian Cormus, care a dat vina pe Primaria Capitalei, dar cu rugamintea sa nu fie citat.
Am ajuns de unde am plecat.


• Directorul Udriste: “In cursul anului trecut, s-a aprobat transportul intre Bucuresti si judetul Ilfov, pe baza unui program al nostru, al municipalitatii, pentru cele 68 de trasee pe care le-a gestionat RATB. ARR a preluat de la municipalitate programul si a zis: “Bine ca am prins noi un ciolan acuma, impartim noi traseele preorasenesti!”, si in iunie 2005 a organizat licitatia.”


Municipalitatea si-a retras masinile RATB din Ilfov, lasand maxi-taxiurile sa intre in Bucuresti pe traseele fixate de ea. Ilfovul s-a trezit cu alte masini pe traseu, fara sa-i pese ca transportul in comun a ramas fara subventie si ca oamenii vor avea de patimit. Dar, mai grav, fara sa aiba dreptul sa decida sau sa controleze ceva intr-o problema de maxima importanta sociala.


• Directorul Cormus: “RATB a pretins ca are nevoie de 420 miliarde de lei, subventie, pentru a asigura transportul in Ilfov. Tot bugetul nostru pe an este de 320 miliarde de lei. De unde sa scoatem banii astia sau zece milioane de euro, cat ne-ar trebui pentru a cumpara 50 de autobuze ca sa acoperim cei 400 de kilometri de transport din judet? … Uitati-va in anexa la ultima hotarare data de Primaria Bucuresti si vedeti ca traseele in Ilfov sunt trecute ca fiind tot ale RATB.” Intr-adevar, desi RATB si-a retras toate masinile de pe traseele limitrofe, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a ramas in continuare autoritatea care a aprobat atat programul de transport intre Capitala si judetul Ilfov, cat si graficul retelei de transport, prin Hotararea nr. 2.002/2004. Pe motiv ca ar putea face o concurenta neloiala RATB, operatorii privati care au castigat dreptul de a efectua transportul in zona limitrofa au primit interdictie de la Primaria Capitalei sa faca statii pe teritoriul municipiului. Aberanta decizie, in conditiile in care inainte, pe aceleasi trasee, autobuzele RATB-ului aveau stabilite in Bucuresti chiar si cate 12-14 statii. Din aceasta lupta a comunitatilor locale de a scapa de problemele transportului in comun, au iesit victoriosi ARR si transportatorii “casei”. Noii transportatori agreati de ARR, preocupati doar de obtinerea cu orice pret a castigurilor, au profitat de aceasta dispozitie data in iulie 2005 de Directia Transporturi din Primaria Capitalei. “Nimeni nu-i poate obliga sa mearga pe un anumit traseu – ne explica inspectorul de control rutier Cornel Marinescu, de la ARR – daca aprobarea este data fara sa se precizeze statii, ci numai capetele de traseu. soferii pot sa evite anumite zone in care circulatia este blocata sau ingreunata din cauza aglomeratiei.”


Nu de aceeasi parere este directorul Udriste, care pretinde ca aceste microbuze nu se pot abate sub nici o forma de la traseele aprobate de Primaria Bucuresti. Cui ii pasa? Transportul a fost dat pe mana ARR care aproba si da avizul transportatorilor si tot el ii si controleaza. Desi plangerile oamenilor despre abuzurile noilor transportatori curg, conducerea ARR se straduie din rasputeri sa dovedeasca bunele intentii ale autoritatii si ale noilor transportatori privati.

ARR a dat liber la asociatii in ordine numerica

Doina Filipoiu, de la secretariatul general al ARR, a incercat sa ne convinga de corectitudinea licitatiei electronice si a criteriilor care au fost schimbate, “tocmai pentru a permite accesul mai multor firme la castigarea traseelor.” Directorul Udriste declara ca “Este inca o greseala a modului in care s-a facut licitatia. Practic, firmele sau asociatiile care au castigat au pus monopol pe trasee. Fara concurenta, nu exista nici calitate, nici corectitudinea serviciilor, nici pret mic.” Asa ca am solicitat ARR numele tuturor firmelor castigatoare.


Studiind lista trimisa de ARR, am descoperit ca toate traseele preorasenesti au fost adjudecate de cativa intreprinzatori. O adevarata increngatura de relatii intre ele, prin asocieri directe in cadrul mai multor firme, indirecte prin administratorii acestor firme sau prin firme mici, create sub nume menite sa stearga urmele, grupate in asa-zise “asociatii”. Incredibil, dar adevarat, acestor firme li s-a permis sa castige, sub denumirea de “asociatii”, liniile de transport preorasenesc. Doina Filipoiu spune ca au primit “codul in functie de numarul de inregistrare, la rand”, dupa care “si-au impartit cursele pentru ca au castigat acelasi punctaj.” Cum au reusit? Adunand mere cu pere si cu alte… micsunele. Teoretic, dupa noul sistem de punctaj, castigatorii trebuiau sa obtina un anumit scor in functie de vechimea parcului auto, structura lui, gradul de confort al masinilor si, culmea, “detinerea in mod neintrerupt a licentei” pentru un traseu. Adica, un fel de bonus de fidelitate pentru mai-marii transportatorilor. Baremul a fost trecut de firmele mari, firme care se regasesc insa si in asociatiile create ad-hoc. Unele au si peste 20 de firmulite in componenta. Asociatiile nu au personalitate juridica, motiv pentru care te intrebi cum au putut intra in licitatie. Simplu: prin joc de cuvinte. Licitatia a fost numita de ARR “alocare electronica” de licente. Numai ca, din 14 firme care alcatuiesc o astfel de asociatie, spre exemplu, sunt nominalizate doar cinci care executa traseul. Oare mai indeplinesc acesti “operatori” criteriile totale punctate pentru intreaga asociatie? Nu se stie. Cum nu se stie nici cine mai circula pe trasee.


Directorul Cormus de la Consiliul judetean Ilfov spune ca a cerut ARR-ului, in repetate randuri, dar zadarnic, situatia acestor masini, cu numar si serie de motor, pentru a verifica daca ele circula potrivit aprobarilor date. Oricum, situatia scapa de sub controlul tuturor. ARR, prin Doina Filipoiu, recunoaste ca este greu sa controlezi cand asociatia are in cursa, spre exemplu, noua microbuze pentru care raspund 22 de firme. si, presupunand ca s-ar descoperi vreodata ceva, care va fi finalul? La reclamatia noastra referitoare la problemele evaziunii fiscale observate in nenumarate randuri pe linia de transport 567, efectuata de firma C&I, inspectorul Marinescu de la ARR a inceput sa apere cauza transportatorului, facand calculul pierderilor acestuia, in loc sa verifice inopinat modul in care se dau bilete calatorilor sau cum se incalca programul stabilit si traseul reglementat.
Crearea ilegala, sub obladuirea unei autoritati nationale (ARR) a “asociatiilor” transportatorilor a permis unui numar mic de firme sa puna stapanire pe aproape 75% din rutele preorasenesti care leaga judetul Ilfov de Capitala. Numele unor actionari precum Cobrescu Ilie, Cobrescu Virgil, Coscodaru Virgiliu, Coscodaru Angelica, Ghitulescu Florin, Stoian Sorinel, Stoian stefania, Nica Sorin, Comusi Ion si al altor persoane care apar cand ca actionari, cand ca administratori se regasesc in multe dintre firmele care au impartit cea mai mare parte a “ciolanului” pus la bataie de ARR, vorba lui Udriste.


Daca in fiecare zi fac naveta 250.000 de persoane, potrivit estimarilor dlui Cormus, se poate face si o estimare a valorii “ciolanului”. Inmultind numarul calatorilor cu 2 Ron, se poate concluziona ca o mana de transportatori castiga zilnic 500.000 de Ron sau 5.000.000.000 de lei vechi.



“Caietul de sarcini al traseului obliga operatorul de transport rutier sa utilizeze un anumit numar de autovehicule active si unul de rezerva.”

Ioan Tatar,

director general, Autoritatea Rutiera Romana

Declaratie facuta la 18.11.2005





“Alocarea electronica se face in functie de punctajul obtinut de fiecare operator de transport in parte. Conform considerentelor mentionate, nu exista un caiet de sarcini.”

Ioan Tatar,

director general, Autoritatea Rutiera Romana

Declaratie facuta la 07.12.2005





“ARR a preluat de la municipalitate programul de transport Bucuresti – Ilfov.
A elaborat caietul de sarcini, a intocmit tot ce tine de licitatie si a organizat-o in iunie 2005.”



Gheorghe Udriste,

director executiv, Directia Transporturi din Primaria Capitalei



Drumu-i lung, povara-i grea…

Aceleasi firme pleaca din acelasi punct din Bucuresti, merg pe acelasi traseu, dar fiecare castigator parcurge doar o portiune din drumul care are punct de pornire Spitalul Oncologic din Bucuresti si punct final Sitaru.

Dai Intr-unul, tipa zece

Pentru a scoate trei microbuze pe traseul Bucuresti (Institutul Oncologic) – sindrilita, s-au asociat noua firme in nu mai putin de trei asociatii, toate avand in conducere cate un nume cu greutate pe piata transportatorilor.

Asociatia-449-B: ALLEGRO MAXI TAXI SA, GALEX COSIMEX SRL, MILLENIUM TRANS IMPEX SRL, RIDM IMPEX SRL, ROMVAL IMPEX SRL;

Asociatia-549-B: SIMPA TRANS SRL, TOURING EUROPABUS ROMANIA SRL;

Asociatia-455-B: AMIC TRANSPORT SRL, DO&DO SRL.

Fratia transportatorilor romani pe maxi-taxi

Transportul interjudetean limitrof intre Bucuresti si localitatile din judetul Ilfov, pe cele 65 de trasee detinute pana nu demult de RATB, se imparte aproape “frateste” intre actionarii marilor companii.


39%: Cobrescu, Coscodaru, Ghitulescu, Rizea, direct sau indirect, prin relatiile dintre companiile: MILENIUM, ALLEGRO, SNAKE, GAZELA, AMIC, GIFAN, COMANTO, RIDM.

13%: Comusi Ion: C&I.

12%: Stoian: AXI TOURS IZI, S&S.

10%: Nica Sorin: CONDOR, NIKAROM.

26%: altii.

Sursa: Capital

Unde-s multi, punctajul creste

22 de firme “asociate” in doua asociatii asigura transportul zilnic in comun, cu 9 maxi-taxi, pe ruta Bucuresti (CFR Progresul) – Sat Copaceni, Ilfov.

Asociatia-471-B:


ANBO SRL, ANELIS – TRANS.COM.IMPEX SRL, BREBENEL IMPEX SRL, DA-REL TRANS SRL, G&S TRANS SRL, I R RAD CO TRANSPORT EXIM SRL, MATRIX IMPEX SRL, MICROTRANS UNIVERS SRL, OVIDIU SI DOREL IMPEX SRL, PEDAL-TRANS SRL, PETRU GIN SRL, PISTOL P.M. IMPEX SRL, ROCEVI IMPEX SRL, ROMTRANSPORT SERVICES SRL;

Asociatia-514-B:

ALLEGRO MAXI TAXI SA, BETEL SRL, COMANTO 94 SRL, MILLENIUM TRANS IMPEX SRL, N&G ATLAS TRANSPORT SRL, RIDM IMPEX SRL, SNAKE TRANS SRL, VRETAS IMPEX SRL.