Inspectorul general de stat al Inspectiei Muncii, Mariana Basuc, sustine ca toate estimarile cu privire la munca fara forme legale sunt gresite
Capital: In ultima vreme am fost sesizati de mai multi cititori despre incheierea contractelor de munca in conditii care incalca flagrant prevederile Codului muncii.
Mariana Basuc: Probabil sunt contracte la negru, iar oamenii nu stiu ca nu au fost inregistrate la Inspectoratul de Munca. La noi se aduc deocamdata numai contractele din sectorul privat si sunt verificate din punctul de vedere al legalitatii. Ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii minimale prevazute de lege, altfel nu sunt avizate.
Capital: Angajatorii obisnuiesc sa faca tot felul de anexe la contractul de munca.
Mariana Basuc: si acestea trebuie aduse la Inspectorat si avizate.
Capital: De unde afla angajatul ca un contract semnat este avizat de Inspectorat?
Mariana Basuc: In controalele noastre intalnim foarte multe persoane care ne spun, cu seninatate, ca au contract de munca semnat de mai multi ani. Daca nu au primit inapoi un exemplar, vizat de Inspectoratul teritorial, inseamna ca muncesc ilegal.
Capital: Care este cea mai frecventa abatere sesizata de inspectori in controalele efectuate in intreprinderi?
Mariana Basuc: Munca fara forme legale, desi nerespectarea conditiilor de lucru prevazute in Codul muncii pare sa fie acum abaterea mai frecventa.
Capital: Sa intelegem ca munca la negru este in scadere?
Mariana Basuc: Munca la negru si accidentele de munca sunt riscuri asumate de orice societate democratica. Daca pentru imbolnavirile profesionale orice societate incearca sa gaseasca solutii de eradicare, despre munca fara forme legale si accidente de munca nu se poate vorbi in aceeasi termeni. Munca la negru nu a putut fi eradicata in nici o societate din lume, oricat de dezvoltata este ea sau cat de mare ar fi corpul ei de control.
Pana in anul 2000, cand s-a infiintat Inspectia Muncii, munca la negru in Romania era o marota. Nu exista nici o institutie care sa se ocupe in mod legal de munca fara forme legale si nici nu exista nici o posibilitate de amendare a angajatorului. Lucrand in Ministerul Muncii am putut insa vedea ce dimensiuni ingrijoratoare a atins in primii zece ani dupa revolutie. Dupa infiintarea Inspectiei Muncii, munca la negru era foarte usor de depistat in conditiile in care angajatul coopera cu noi.
Capital: Acum nu mai coopereaza?
Mariana Basuc: Din nefericire, acum ne intalnim cu aceasta complicitate intre “victima si calau”.
Capital: Care sunt cauzele?
Mariana Basuc: Este vorba de educatie. Am intalnit persoane cu studii superioare care nu cunosteau aspecte minimale din Codul muncii, drepturi si obligatii la incadrare. Daca aceste drepturi macar ar fi intelese, angajatii ar putea altfel sa coopereze cu noi. Ei subscriu la forme de lucru fara forme legale pentru interese pe termen scurt. Pe de alta parte, si angajatorii ne spun ca le-ar conveni ca raporturile de munca sa fie conform legii, dar fiscalitatea este foarte mare.
Capital: In aceste conditii, sa intelegem ca munca la negru va creste in continuare?
Mariana Basuc: Nu. Dar nu exista cifre, desi toata lumea face aprecieri. Toate evaluarile statistice facute de sindicate, societatea civila, diverse institutii au un grad de relativitate, ca sa nu spun subiectivitate, foarte mare. Este ca si cand ai numara criminalii dintr-o societate. Eu am demonstrat ca toate calculele facute sunt gresite. De exemplu, nu putem exclude pensionarii din categoria oamenilor care muncesc la negru.
Nu putem include in categoria celor care muncesc la negru pe toti cei care nu sunt angajati. Foarte multe casnice nu lucreaza la negru. Isi cresc copiii. Studentii lucreaza la negru, pe rupte. Exista interferente foarte greu de delimitat. De aceea nu va pot oferi cifre. Nici omologii mei din Europa, unde a inceput sa se puna tot mai mult problema muncii la negru, nu avanseaza cifre.
Capital: Putem spune ca munca la negru ia alte forme, mai rafinate, pentru a scapa de ochii inspectorilor?
Mariana Basuc: Putem spune ca munca la negru scade in detrimentul muncii la gri. Agentii economici se repliaza. Cauta alte solutii. Este mult mai comod sa plateasca cu salariul minim pe economie si sa dea din buzunar bani in plus.
Capital: Chiar daca este… gri, macar exista o evidenta a celor care lucreaza cu forme legale.
Mariana Basuc: Nimeni nu stie cate persoane lucreaza cu forme legale si cu ce fel de forme. Din aceasta cauza, nici un guvern nu si-a putut construi o strategie pe resurse umane. Invatamantul nu stie de ce are nevoie piata in viitor, iar colegii mei de la pensii nu stiu care va fi evolutia numarului pensionarilor.
Capital: Se pare ca Registrul angajatilor, cu toate modificarile aduse nu a generat efectele scontate.
Mariana Basuc: Nu a dat rezultatele dorite, fiind tinut la angajator. Din acest motiv, noi vom incerca sa realizam un registru electronic. Deja s-a elaborat cadrul legislativ.
Capital: Cand va intra in vigoare?
Mariana Basuc: De la 1 septembrie va incepe crearea acestui registru. Toti angajatorii vor fi obligati sa consemneze in registrul electronic cateva date minimale: numele angajatului, data angajarii, in ce meserie, varsta, sexul, codul numeric personal, data plecarii din firma.
Capital: Ce efecte scontati?
Mariana Basuc: Intr-un an de zile sper sa stiu, in sfarsit, in toate domeniile de activitate, care este fluctuatia pietei fortei de munca.
Capital: De ani de zile se vorbeste de infiintarea unor tribunale ale muncii, pentru a usura si scurta timpul de solutionare a litigiilor de munca.
Mariana Basuc: Asa este, din pacate. In ultima vreme a crescut foarte mult numarul contestatiilor la amenzile pe care le dam, pentru ca a crescut si cuantumul acestora. Sunt frecvente amenzile de 300 de milioane, 500 de milioane. S-au dat deja cateva amenzi de un miliard de lei, acesta fiind plafonul maxim admis. Am introdus recent in lege prevederea ca recidiva se considera infractiune.
Capital: Unde si pentru ce se dau amenzile cele mai mari?
Mariana Basuc: In constructii, agricultura si servicii pentru munca fara forme legale.
Capital: Nu am discutat nimic despre starea de sanatate a angajatilor.
Mariana Basuc: Mult timp, starea de sanatate a fost luata in atentie doar la modul declarativ. Chiar am cazut in ridicol prin numarul mic de imbolnaviri declarate, stiute fiind conditiile de lucru din anumite sectoare de activitate si unde efectele se vad in timp.
Noi nu monitorizam starea de sanatate a lucratorilor dupa ce ies din sistem, asa cum se intampla in Europa. De-abia dupa aparitia fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au inceput sa se declare aceste boli. Ce pot sa va spun in acest moment este faptul ca in acest moment starea de sanatate la locul de munca este foarte, foarte proasta.
Capital: Ce-i de facut?
Mariana Basuc: Suntem singura tara, daca intram in UE, care nu are o facultate de ingineri in securitatea muncii. Noi incercam sa pregatim specialistii cu forte proprii, facem cursuri cu responsabilii de protectia muncii ai agentilor economici, dar, noi insine, nu avem posibilitatea de a pregati inspectori de munca sau specialisti in securitatea muncii pentru marile unitati.
Multinationalele isi aduc specialisti formati in strainatate. Sper sa gasim sprijin din partea Ministerului Educatiei pentru introducerea acestei specializari in facultati, pentru ca este o meserie cu perspective mari de dezvoltare in viitor. Dovada, succesul pe care-l au cei care si-au deschis firme specializate pe securitatea muncii.
