Discuții, planuri, calcule și reveniri iar și iar, de ani de zile. Și nu se poate spune acum, în mod cert, că programul de electrificare a țării a fost trasat și că, într-o perioadă clar definită, cele aproape 86.000 de gospodării neelectrificate, amplasate în diverse zone din țară, cele mai multe în zone de munte, vor face astfel un pas pe scara evoluției. Sumele despre care vorbesc reprezentanții Electrica sunt fabuloase: 915 milioane de lei pentru acest program.

„Din lipsa unui cadru legislativ adecvat și a fondurilor necesare, în ultimii ani,  nu a mai fost posibilă realizarea unor asemenea investiţii de către Electrica. Operatorii de distribuţie cu capital majoritar privat îşi stabilesc planurile de extinderi de reţele pe criteriul rentabilităţii, iar eventualii beneficiari ai electrificărilor sunt, de obicei, oameni fără posibilităţi materiale şi oameni în vârstă, care nu pot susţine nici măcar costul branşamentului“, dau aceștia un răspuns oficial. Ca o paranteză, cadrul legislativ pentru realizarea electrificărilor îl reprezintă noua Lege a energiei și gazelor naturale și HG nr. 90 din 2008 – Reguli pentru racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes.

Două treimi din totalul gospodăriilor neelectrificate aparţin de compania de stat Electrica, iar restul se regăsește în aria operatorilor de distribuţie privaţi, adică a companiilor deţinute de marile grupuri europene de utilităţi Enel (Italia), E.ON (Germania) şi CEZ (Cehia). Potrivit datelor Electrica, trebuie facută o distincție clară între gospodăriile aflate în zone izolate, complet neelectrificate și cele din zonele parțial electrificate, care necesită extinderi de rețea. „Fiecare caz trebuie judecat în mod particular. Ar fi amoral să racordăm la rețea, din fonduri publice, case de vacanță, spre exemplu“, spunea Ioan Roșca, director general al Electrica. Potrivit unui proiect lansat de Ministerul Economiei, costul unitar necesar pentru racordarea la reţeaua de distribuţie a unei locuinţe izolate este de circa 11.000 lei. În prezent, cele mai multe locuințe din zone total neelectrificate se află în județele Bistrița Năsăud, Cluj, Harghita, Hunedoara, Alba, Caraș Severin.

Programul a fost un eșec

Așa că programul de electrificare a României pentru perioada 2007-2009, anunțat „pompos“ în 2006, s-a dovedit a fi un eșec în anii care au urmat. Potrivit analiștilor din piață, rețelele electrice de distribuție au nevoie de investiții masive, de sute de milioane de euro, în contextul în care 65% se caracterizează printr-un grad de uzură fizică a liniilor electrice, a staţiilor de transformare şi a posturilor de transformare, se menţionează în ultimul draft al strategiei energetice naţionale.

Mai mult, „30% din instalaţii sunt echipate cu aparataj produs în anii ’60“, susțin ei, aceasta fiind și una dintre principalele cauze ale întreruperilor în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor.

Cu mențiunea că durata medie pe ţară în ceea ce priveşte întreruperile în reţea pentru un consumator a fost de 639 de minute pe an, conform ultimului raport realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru anul 2010. Spre comparaţie, în ţările avansate această valoare este cuprinsă între 100 şi 300 de minute/an.

Potrivit oficialilor ANRE, investiţiile pe care le fac distribuitorii, precum şi monitorizarea continuităţii în alimentare şi a calităţii energiei electrice vor avea ca efect direct creşterea calităţii serviciului de distribuţie a energiei electrice. Lucru care se observă deja şi din datele Enel Distribuție Muntenia: durata medie a întreruperilor neplanificate s-a redus de la 569 de minute, în 2010, la 439 de minute/an în 2011, adică o reducere de peste două ore. Rămâne de văzut ce va urma.

915 milioane de lei este suma necesară electrificării celor 85.969 de gospodării amplasate în 2.222 de localități