De asemenea, 52% dintre români au aşteptări pozitive de la reducerea TVA la alimente, 31% au aşteptări mixte şi doar 17% au aşteptări negative. 
"Scăderea TVA (la alimente, dar şi pe caz general) este puternic apreciată de publicul de stânga, dar şi de nehotărâţi sau de votanţii mai tineri de dreapta", relevă studiul. 

Totodată, 84% dintre români sunt de acord cu scăderea generală a TVA de la 1 ianuarie 2016 şi 17% cred că reducerea taxei este o măsură de dreapta ce n-ar fi trebuit adoptată de un guvern de stânga. Aproape 60% dintre români cred că scăderea TVA trebuie însoţită şi de o creştere a taxării pentru cei cu averi foarte mari. 

"Românii apreciază intenţia scăderii TVA la alimente, precum şi activitatea guvernului în domeniul luptei anti-evaziune. În acelaşi timp, constatăm că există un număr mare de români care cred că starea economiei s-a îmbunătăţit în perioada guvernului actual, comparativ cu guvernele anterioare. Opinia dominantă este una a îmbunătăţirii economiei. Singurii care au atitudini mai sceptice sunt votanţii de dreapta şi tinerii fără studii superioare", arată studiul. 

În plus, cei mai mulţi români cred că vor scădea preţurile şi că diminuarea TVA la alimente va duce la creşterea consumului (deci, implicit, la creşterea puterii de cumpărare) şi la sprijin pentru firmele româneşti. 

"În acelaşi timp, românii continuă să se teamă de noi taxe, ceea ce arată că momentul 2010 (când, peste noapte, a crescut TVA cu 5 puncte, alături de multe alte taxe) continuă să producă efecte. La această temere contribuie şi campania derulată împotriva actualului guvern, care este perceput de populaţie ca fiind un autor al introducerii de noi taxe (în condiţiile în care, în realitate, în ultimii ani, conform şi rapoartelor internaţionale, nivelul de taxare a scăzut în România). Aşadar, chiar şi când primeşte o veste bună, românul mediu este sceptic – are aşteptări pozitive legate de efecte, dar se teme ca nu cumva vestea bună să ascundă şi veşti proaste ulterioare", potrivit sondajului CSCI. 

În plus, pentru echilibrarea situaţiei fiscale, românii simt nevoia unor măsuri mai dure faţă de cei care încalcă legea, dar şi vizavi de cei cu venituri mari şi foarte mari (existând o deschidere inclusiv faţă de o viitoare impozitare diferenţiată, cel puţin la nivel principial). 

"În spaţiul public există, destul de larg răspândită, percepţia că 'stânga' înseamnă creşteri de taxe şi impozit progresiv, iar 'dreapta' înseamnă tăieri de taxe şi cota unică. Afirmaţia este superficială, simplificatoare, manipulatoare chiar, deoarece a taxa şi a impozita (atribut suveran al statului) nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument. Ceea ce diferenţiază în mod semnificativ 'stânga' şi 'dreapta' nu este modul de taxare, ci cum anume sunt cheltuiţi banii colectaţi din taxe şi impozite. Niciun stat nu impune taxe şi impozite doar pentru a lua bani de la populaţie, ci pentru a-i utiliza în anumite scopuri. Spre exemplu, 'stânga' poate direcţiona aceşti bani spre cei dezavantajaţi (pentru a crea şanse egale, nu pentru a încuraja nemunca) şi spre dezvoltarea serviciilor publice, în vreme ce 'dreapta' îi poate folosi pentru a acoperi eventuale găuri bugetare rezultate în urma oferirii unor beneficii mediului de afaceri", potrivit studiului. 

Datele sociologice prezentate de CSCI mai arată că românii înţeleg rolul taxelor şi utilitatea respectării obligaţiilor fiscale, dar, în acelaşi timp, simt nevoia unei mai mari afirmări a autorităţii statului împotriva celor care par să aibă parte de privilegii sau excepţii. 

Potrivit studiului, nouă din zece români au auzit de anunţul premierului că TVA la alimente va scădea la 9%. Măsura este una foarte populară, 90% se declară de acord, chiar şi dintre cei care nu auziseră de măsură. Totuşi, există şi temerea că această măsură va fi urmată de creşteri de taxe şi impozite, drept compensare. Astfel, 40% dintre români s-au arătat convinşi de acest lucru, 21% au fost de acord parţial şi doar 18% nu cred asta. 

Chiar dintre cei care cred că reducerea TVA este o măsură bună, mai mult de jumătate se tem că ar putea creşte alte taxe. Notorietatea intenţiei de a scădea TVA la 20% din 2016 este mai scăzută: circa şase din zece români au auzit, restul nu sau nu sunt siguri. În acest sens, s-a înregistrat o diferenţă mare pe vârste şi mai mică pe genuri: 80% dintre pensionari au auzit, faţă de 27% dintre tineri, iar bărbaţii cu 10% mai mulţi decât femeile. 

Măsura se bucură de un suport ridicat: 84% de acord, 7% împotrivă, 9% nehotărâţi. Există, după cum era de aşteptat, şi sceptici în ceea ce priveşte scăderea TVA. Astfel, 50% consideră că aceasta este mai degrabă o măsură electorală (60% dintre cei care nu doresc aplicarea măsurii, dar şi 40% din cei care doresc scăderea TVA). 

40% dintre români nu cred că scăderea TVA va aduce beneficii asupra consumatorului, ci doar firmelor (50% din cei care nu doresc creşterea TVA, 30% din cei care doresc), iar 30% consideră că aceasta este o măsură ce trebuia luată de un guvern de dreapta, nu de unul de stânga. 

AGERPRES