Unul dupa altul, doua anunturi oficiale au facut recent valva in presa: 500 de posturi de euroconsilieri sunt scoase la concurs anul acesta, iar pana in 2004, aparatul administrativ va fi imbogatit cu inca 6.000 de functionari publici specializati pe integrare europeana. Par multi? Cu siguranta, daca ne gandim la cat de stufos si ineficient este in general aparatul administrativ romanesc, sunt multi! Pe de alta parte, calculele celor ce au nevoie de ei, respectiv ministerele, consiliile judetene, prefecturile, agentiile etc. arata ca sunt putini. Minimul necesar este de 9.000 de persoane, numar optim de functionari cu care Romania ar putea face fata, incepand din anul 2007, afluxului de fonduri structurale primite de la Uniunea Europeana. Acesti oameni ar trebui sa fie capabili sa intocmeasca si sa gestioneze proiecte de finantare ce ar aduce in tara cel putin patru miliarde de euro anual. si inca un argument adus de oficiali: Polonia, tara comparabila ca teritoriu si populatie cu Romania, a intampinat semnarea tratatului de aderare la UE cu o structura compacta de 10.000 de eurofunctionari.
In momentul de fata, harta eurofunctionarilor activi inregistreaza 1.900 de posturi, distribuite la nivel central si local. Ei lucreaza in ministere, prefecturi, consilii locale, agentii guvernamentale. Detaliile despre repartizarea lor sunt mai mult sau mai putin transparente. Marius Profiroiu, secretar de stat din cadrul Ministerului Administratiei Publice, stie clar ca prefecturile au cam doi-trei oameni care vegheaza la „implementarea acquis-ului comunitar la nivel local” si gestioneaza proiecte. Numarul proiectelor cu finantare europeana gestionate, indicatorul cheie in aprecierea performantei functionarilor cu pricina, nu este deocamdata cunoscut. „Nu am facut o centralizare, dar in doua sau trei saptamani putem da o cifra exacta”, spune Marius Profiroiu.
La Ministerul Integrarii Europene, detinator al datelor privind organizarea departamentelor de integrare europeana de la nivelul ministerelor, secretarul de stata Maria Crivineanu lamureste organigrama astfel : „Nu tinem o evidenta de genul: in ministerul X lucreaza atati oameni pe integrare europeana. Nu exista un normativ in sensul ca trebuie sa fie cinci sau sapte persoane. Fiecare minister, avand secretariat de stat pentru integrare europeana s-a organizat dupa cum a crezut ca il aranjeaza mai bine”. Cert este ca numarul lor este insuficient. „Din acest motiv, prin bugetul pe anul 2003 deja au fost prevazute fonduri pentru majorarea schemei cu 1.287 de posturi”, mai spune secretarul de stat Maria Crivineanu.
Negocierile cu FMI sunt punctul nevralgic al operatiunii „9.000 de functionari pentru UE”. Fondul cere Romaniei restructurarea aparatului administrativ, in timp ce viitoarea administrare a fondurilor europene impune cresterea numarului de functionari. Severitatea FMI ar putea fi imblanzita de Comisia Europeana, care, alaturi de oficialii de la Bucuresti pledeaza pentru neincluderea functionarilor specializati pe integrare europeana in categoria celor de rand.    

Statele europene gem de functionari publici

Raportat la populatie, numarul functionarilor din Romania este modest.
· Romania are 108 mii de functionari publici la o populatie de 22 milioane de locuitori.
· Franta are 5 milioane de functionari publici la la o populatie de 60
milioane de locuitori.
· Germania are 4,5 milioane de functionari publici la o populatie de 83 milioane de locuitori.
· Spania are 2,2 milioane de functionari publici la o populatie de 40 milioane de locuitori.
· Italia are 2 milioane de functionari publici la o populatie de 57 milioane de locuitori.

Eurofunctionarii romani din fata si din profil

· Numarul actual al specialistilor in integrare europeana: 1.900

· Necesarul impus de aderare: minimum 9.000

· Profilul eurofunctionarului perfect: absolvent de studii superioare, de preferinta economice sau juridice, cunoscator a doua limbi straine (obligatoriu limba engleza), absolvent al cursurilor de specializare in integrare europeana organizate de Institutul European din Romania, Institutul National de Administratie etc. Este tanar, are abilitati manageriale si de comunicare, eventual masterate la universitati straine.