Fata de 75% i UE, IMM-urile atrag la noi doar 39% din forta de munca. Cele mai multe dintre acestea opereaza i domeniile comertului si al serviciilor, fiind microitreprinderi. Alte microitreprinderi exista i agricultura, industrie si i constructii. Rolul IMM-urilor i Rominia ar trebui sa fie tocmai acela de a absorbi forta de munca libera rezultata i urma restructurarii marilor itreprinderi si din agricultura. Raminerile i urma au mai multe cauze. in 1999 si 2000, IMM-urile din Rominia aveau un nivel de impozitare de 45,4%, fata de cele din Cehia – 10,9% sau din Slovacia, 16,9%. in plus cele mai multe plati neoficiale, pe romineste spagile cele mai consistente, le au de platit tot itreprinderile din Rominia, releva un raport al Bancii Mondiale. Din totalul IMM-urilor, 39% platesc i plus fata de taxele oficiale pentru conectarea telefonica, pentru iregistrarea afacerii, 17% dau mita inspectorilor fiscali. in Polonia, 1% dau spaga functionarilor statului i caz de controale sau pentru iregistrarea afacerii si 11% platesc pe sub masa pentru legatura telefonica.
Putine banci imprumuta firmele mici
Comisia Europeana noteaza ca principala sursa de igrijorare cu privire la situatia IMM-urilor i Romiia o constituie lipsa de creditare pe termen mediu si lung. Din volumul total al creditelor acordate i anul 1998, IMM-uirle au beneficiat de 33% din cele pe termen mediu si doar 19% au fost credite pe termen lung. Rominia este singura tara candidata care nu a iregistrat progrese semnificative i domeniul politicii IMM-urilor, constata CE i raportul din noiembrie 2000. Comisia a atras atentia ca politica pentru IMM-uri nu era i concordanta cu principiile si obiectivele politicii comunitare i domeniu. in cadrul simplificarii procedurilor administrative i UE, a fost prevazut a se ifiinta „ghiseul unic”, care sa se ocupe de toate formalitatile si procedurile necesare pentru crearea unei itreprinderi, ceea ce ar conduce la impunerea unei limite precise de timp pentru pornirea unei afaceri. Ramine de realizat si i Rominia simplificarea procedurilor administrative, instituita i alte tari candidate, precum Ungaria.
Principalele nevoi ale IMM-urilor sunt considerate, la nivelul UE, a fi: simplificarea procedurilor administrative i cadrul mediului de afaceri; furnizarea unor resurse substantiale de capital; asistenta pentru introducerea de tehnologii noi si mentinerea flexibilitatii politicilor destinate IMM-urilor. Printre masurile relative la piata interna, sunt simplificarea formalitatilor vamale si initiativele i domeniul standardizarii. in UE, IMM-urile pot primi credite sub forma de granturi si imprumuturi din diverse surse comunitare, inclusiv din fondurile structurale si de la BEI, printr-o procedura descentralizata, i scopul asigurarii unei eficiente manageriale sporite. in perioada 1990-1999, de exemplu, circa 36.000 de IMM-uri au primit imprumuturi i valoare totala de peste 9.400 milioane euro (reprezentind 45% din fondurile acordate sectoarelor industriei si serviciilor). in Rominia, s-au derulat, prin intermediul ANDR, mai multe programe de finantare a IMM-urilor. Cu toate acestea, nivelul finantarilor este apreciat ca fiind insuficient pentru rezolvarea nevoilor considerabile i acest sector.
in Rominia, o IMM nu trebuie sa aiba o cifra de afaceri mai mare de 8 milioane euro, criteriu extrem de restrictiv comparativ cu legislatia UE. in spatiul comunitar, o IMM este o itreprindere care nu are mai mult de 250 de salariati, care are fie o cifra de afaceri anuala mai mica de 40 de milioane de euro, fie un bilant anual mai mic de 27 de milioane de euro si care respecta un asa-numit criteriu „de independenta”, ceea ce iseamna ca o firma mare nu poate detine mai mult de 25% din capitalul social al unei IMM.
IMM-urile i tarile vecine
in Ungaria, i noiembrie 1999 a fost introdusa o lege privind IMM-urile, i conformitate cu definitiile comunitare, respectind criteriul numarului de salariati si, respectiv, cel de independenta. Criteriul cifrei de afaceri este calculat diferit fata de cel comunitar. Se are i vedere echitatea fiscalitatii pentru sectorul itreprinderilor care, i prezent, favorizeaza marile companii. Pe cind nivelul impozitarii pentru companiile cu capital strain este de 8% (incluzind aici si scutirile), rata fiscalitatii pentru IMM-uri este i jur de 17%.
in Polonia, IMM-urile reprezinta 99% din numarul total al firmelor care activeaza i cadrul economiei nationale. Cu peste sapte milioane de salariati, adica aproape 2/3 din forta de munca totala pe economie, ofera cele mai multe locuri de munca. De asemenea, participa cu aproximativ 50% la PIB si asigura 50% din exporturi si peste 60% din importuri. Finantarea sectorului se face dintr-un buget de peste 80 milioane de euro. Mai mult de o treime din aceasta suma provine din fondurile de asistenta externa. Definitia IMM-urilor este i acord cu acquis-ul comunitar. Dificultatile de creditare provin din costul creditului, i cazul i care este disponibil pentru IMM-uri, cost care este mult mai ridicat pentru acestea, decit pentru marile itreprinderi.
in Republica Ceha aproximativ 53% din PIB este creat de sectorul IMM-urilor, iar 56% din forta de munca lucreaza i aceste itreprinderi. IMM-urile cehe au, ica, un acces redus la finantarile externe si la serviciile de consultanta de afaceri. Subventiile se acorda sub forma de garantii pentru credite, garantii extinse la investitori pentru dezvoltarea capitalului, credite cu dobinzi reduse etc.
La nivelul unei statistici din 1998, IMM-urile reprezentau i Slovenia 99,7% din totalul itreprinderilor acestei economii, furnizind 57,1% din veniturile bugetare si ocupind 57,6% din forta de munca. Ele se confrunta atit cu problema accesului la finantarea bancara, cit si cu cea a barierelor administrative la obtinerea permiselor si licentelor.