În cursul zilei de marți, 22 octombrie, Camera Deputaților a dat undă verde eliminării plafonului de 50 de milioane de euro pe cifra de afaceri de la care companiile cu activități în domeniile petrol și gaze naturale plătesc un impozit suplimentar. Această măsură va intra in vigoare de anul viitor.
Eliminarea plafonului de 50 de milioane de euro pentru supraimpozitarea companiilor din domeniul petrolului și gazelor naturale
Camera Deputaților, acționând în calitate de for decizional, a adoptat recent o măsură cu impact semnificativ în domeniul fiscal, prin eliminarea plafonului de 50 de milioane de euro pe cifra de afaceri pentru companiile din domeniul petrolului și gazelor naturale, de la care acestea sunt supuse unui impozit suplimentar.
Această modificare legislativă se va aplica începând cu anul viitor, iar în anumite cazuri, și în 2026.
Contextul și motivația din spatele măsurii
Inițiativa a fost propusă de un grup format dintr-un deputat social-democrat și doi reprezentanți ai grupului minorităților naționale.
Conform inițiatorilor, scopul principal al acestei modificări este de a crea o reglementare unitară pentru toți actorii din piața petrolului și gazelor.
Aceștia consideră că măsura va preveni strategiile prin care marile companii reușeau să evite aplicarea supraimpozitării, prin înființarea de sucursale care aveau venituri sub plafonul de 50 de milioane de euro stabilit anterior de legislația în vigoare.
Astfel, eliminarea acestui plafon ar impune impozitarea suplimentară pentru toate companiile din sector, indiferent de cifra de afaceri, ceea ce ar spori veniturile bugetului de stat.
Potrivit inițiatorilor, această măsură va contribui la asigurarea unui cadru concurențial echitabil pentru toți jucătorii din industrie.
USR critică măsura
Măsura a fost însă întâmpinată cu critici din partea unor parlamentari. Deputata USR, Cristina Prună, a exprimat îngrijorări legate de modul în care vor fi utilizate veniturile suplimentare obținute din impozitarea acestor companii.
Ea a subliniat că, deși resursele naturale, cum sunt gazele naturale, aparțin românilor și ar trebui să aducă beneficii directe cetățenilor, fondurile generate din această impozitare suplimentară riscă să fie utilizate în cheltuieli curente ale statului, fără un impact real asupra vieții oamenilor.
Cristina Prună a sugerat că veniturile obținute din resursele naturale ar trebui direcționate către proiecte care să aducă beneficii pe termen lung pentru cetățeni, cum ar fi pensiile, și nu către programe care nu au un efect vizibil asupra calității vieții populației.
”Gazele naturale, resursele acestei țări sunt ale românilor și oamenii ar trebui să beneficieze de pe urma lor. Problema e că dumneavoastră luați acești bani și îi duceți tot în cheltuieli curente ale statului, tot felul de programe care n-au niciun impact asupra vieții oamenilor, în loc ca banii din aceste resurse naturale să se ducă în pensiile românilor”, spune aceasta.