Potrivit unui proiectului, fondurile suverane de dezvoltare şi investiţii vor avea, pe de o parte, un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă, iar, pe de altă parte, vor putea să mobilizeze resurse financiare disponibile către economie şi proiecte rentabile. De asemenea, acestea pot desfăşura şi alte operaţiuni economice, ca activităţi secundare, se arată în document.
„Există un decalaj în ceea ce priveşte atragerea resurselor financiare disponibile de către companii/proiecte profitabile sub forma unor instrumente/investiţii de tip ‘equity’, în condiţiile în care multe din companiile care au proiecte de investiţii rentabile sunt îndatorate foarte mult şi au nevoie de capital pentru a se dezvolta/extinde, iar altele sunt noi şi sunt considerate riscante de către bănci şi sunt sprijinite prin împrumuturi, doar într-o anumită măsură. În economie nu există un instrument public care să sprijine acest segment financiar al instrumentelor de tip acţiuni private sau participaţii în proiecte de infrastructură, instituţiile cu capital majoritar de stat precum CEC Bank, Eximbank S.A sau FNGCIMM S.A.-IFN acoperind doar instrumentele de finanţare de tipul creditelor şi împrumuturilor, factoring, capital de lucru, precum şi scrisorile de garanţie”, se precizează în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii, precum şi pentru modificarea unor acte normative.
Programul de guvernare 2018-2020 aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1/2018 pentru acordarea încrederii Guvernului prevede implementarea unei strategii economice naţionale de dezvoltare pe termen mediu şi lung, inclusiv prin crearea unor noi instrumente de investiţii, care să conducă la dezvoltarea economiei româneşti şi să ofere o alternativă de finanţare a proiectelor de investiţii în domenii precum infrastructură, energie, agricultură, sănătate, dar şi în alte domenii.
„În momentul de faţă, în ciuda excesului de lichiditate la nivelul sistemului bancar, precum şi a unor active în administrare în creştere la nivelul fondurilor de pensii private, fondurilor de investiţii şi a altor investitori instituţionali, instrumentele de finanţare disponibile se bazează aproape în întregime pe acordarea de credite şi facilităţi de tipul creditelor şi împrumuturilor, factoring, capital de lucru şi scrisori de garanţie. În strategiile de administrare a activelor, nu se regăsesc aproape deloc instrumentele de tip equity şi, participaţii în proiecte de infrastructură, al căror efect de multiplicare este de obicei unul mare, dar care comportă şi nişte riscuri mai mari, marcarea profiturilor (ieşirea din aceste proiecte) realizându-se pe perioade lungi de timp, pe parcursul mai multor cicluri economice. Băncile sunt axate preponderent pe finanţarea statului, a municipalităţilor, a corporaţiilor mari şi IMM-urilor prin acordarea de credite de capital de lucru şi pentru investiţii. Fondurile de investiţii şi fondurile de pensii au expuneri preponderent pe titluri de stat şi într-o mai mică măsură în acţiuni listate şi tranzacţionate pe piaţa bursieră şi doar marginal pe obligaţiuni corporatiste şi municipale, datorită unei lichidităţi restrânse a acestora, orientându-se din ce în ce mai mult pe pieţele externe prin achiziţia de instrumente financiare mai lichide”, se explică în nota de fundamentare a proiectului de OUG situaţia actuală din domeniu.
La nivel global, nu există un model general valabil privind fondurile suverane, acestea având în general la bază resurse provenite dintr-un activ naţional, precizează reprezentanţii MFP în document. Un exemplu recunoscut îl reprezintă Fondul Suveran al Norvegiei, înfiinţat pentru a administra veniturile din petrol, însă datorită valorii mari a activelor, de peste 1000 de miliarde de dolari, investeşte în principal în proiecte externe, având un portofoliu majoritar de acţiuni (65%).
În cazul României, înfiinţarea unor fonduri suverane de dezvoltare şi investiţii ar avea în vedere contribuţia la capitalul social în numerar combinat cu acţiuni la companii profitabile, pentru realizarea de investiţii financiare în sectoarele prioritare ale economiei.
Aceste fonduri au ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singure sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.
„Pentru îndeplinirea acestui scop Fondurile pot: să înfiinţeze societăţi ca asociat unic sau ca acţionar împreună cu alţi participanţi, în orice formă de societate stabilită de legislaţia societară în vigoare; să participe la finanţarea societăţilor în care este acţionar prin participarea la majorarea capitalului social, prin împrumuturi sau alte forme de finanţare; să vândă acţiuni din portofoliu, în condiţiile legii; să vândă, să achiziţioneze şi să menţină în propriul portofoliu instrumente financiare în conformitate cu politicile investiţionale proprii”, se arată în document.
Fondurile se constituie ca persoane juridice române ale căror condiţii de organizare şi funcţionare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi care se înfiinţează şi funcţionează ca societăţi pe acţiuni potrivit Legii nr. 31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare, ale acestei ordonanţe de urgenţă, precum şi a actelor constitutive, fiind deţinute în întregime, în mod direct pe toată durata de funcţionare, de către statul român.
De asemenea, prin hotărâre de Guvern se stabilesc: obiectul de activitate şi sediul social, autoritatea publică centrală care exercită, în numele Statului român, drepturile şi obligaţiile provenite din calitatea de acţionar unic al fiecărui Fond, valoarea iniţială a capitalului social şi numărul acţiunilor, pachetele de acţiuni care se transferă cu titlu de aport în natură de Statul român la capitalul social, metodele de evaluare a aportului în natură, durata de funcţionare determinată sau nedeterminată, etc.
„Statul poate aporta bunuri mobile şi imobile la capitalul social al fiecărui Fond. Resursele financiare necesare sunt asigurate din bugetul autorităţii publice centrale care exercită, în numele Statului român, drepturile şi obligaţiile izvorâte din calitatea de acţionar unic în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie şi/sau din venituri rezultate din privatizare înregistrate în contul Trezoreriei Statului. Aportul în natură, stabilit prin hotărâre a Guvernului se poate compune şi din bunuri mobile şi imobile proprietate privată a Statului, acestea trecând din domeniul privat al Statului în proprietatea fiecărui Fond la data înmatriculării la registrul comerţului. Transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor aduse aport la capitalul social al fiecărui Fond, care sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau tranzacţionate pe un sistem multilateral de tranzacţionare, sunt considerate transferuri directe în sensul legislaţiei pieţei de capital”, prevede nota de fundamentare.
Strategia fiecărui Fond se elaborează de către Directorat, se avizează de Consiliul de Supraveghere şi se aprobă de către adunarea generală a acţionarilor, în baza unui mandat aprobat în prealabil prin hotărâre de Guvern şi este însoţită de un plan de afaceri şi de o analiză economico-financiară care să o fundamenteze, prezentate ca anexe la strategia fiecărui Fond.
Strategia fiecărui Fond este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen mediu şi lung stabiliţi de adunarea generală a acţionarilor, anterior elaborării strategiei de către conducerea fiecărui Fond şi are în vedere domenii şi activităţi de dezvoltare precum: finanţarea întreprinderilor în diverse etape ale dezvoltării, indirect, prin fonduri dedicate, indiferent de structura acţionariatului, dacă şi numai dacă aceste întreprinderi sunt relevante pentru un anumit sector economic/industrial, în funcţie de strategia Fondului care va fi aprobată pe bază de mandat conform prezentei ordonanţe de urgenţă; finanţarea companiilor româneşti de importanţă strategică (dezvoltarea sectoarelor cheie, în care companiile româneşti au şansa de a obţine un avantaj competitiv la nivel global); investiţii în industrie şi în proiecte de infrastructură; finanţarea start-up-urilor şi a întreprinderilor într-un stadiu incipient de dezvoltare; crearea de locuri de muncă în mod durabil, prioritar geografic în zonele cu dezvoltare mai puţin avansată şi prioritar economic în sectoarele cu potenţial ridicat de creştere economică; stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; urmărirea strategiei energetice; pieţele de capital, etc.
Strategia este însoţită de un plan de afaceri şi de o analiză economico-financiară care să o fundamenteze, prezentate ca anexe la strategia fiecărui Fond.
Strategia se elaborează pe o perioadă de 3 ani şi se revizuieşte ori de câte ori condiţiile de piaţă şi/sau necesităţile de finanţare ale Fondurilor o impun. Până la aprobarea strategiei, Fondurile derulează activităţile curente pentru administrarea proiectelor aflate în derulare şi a produselor financiare aflate în portofoliu.
„Se interzice acordarea în favoarea Fondurilor a oricăror garanţii guvernamentale, precum şi a oricăror alte forme de sprijin din partea Statului”, se arată în document.
Administrarea Fondurilor se face în sistem dualist de către un consiliu de supraveghere şi un directorat, în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990.
Cheltuielile cu taxele şi tarifele necesare înfiinţării fiecărui Fond se suportă din bugetul autorităţii publice centrale care exercită, în numele Statului român, drepturile şi obligaţiile izvorâte din calitatea de acţionar unic, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie.
SURSA: Agerpres
