După o carieră îndelungată în eşalonul de conducere al armatei române, generalul Mihail Burcă a revenit în anul 1989 în culisele de la vârful Partidului Comunist Român. În seara zilei de 21 decembrie 1989, generalul (în rezervă) a fost primit de Nicolae Ceauşescu, împreună cu Vasile Vîlcu şi Ilie Verdeţ, la solicitarea acestora. S-a speculat în anumite medii că Mihail Burcă ar fi fost trimis de ruși la Ceaușescu pentru a-l determina să renunțe de bună voie la putere, pentru a evita astfel baia de sânge care a urmat …

Află toate detaliile despre subiect în noul număr Evenimentul Istoric, disponibilă la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro

Un alt subiect interesant pe care îl poți citi în noul număr al revistei este despre averea personală a lui Carol I și modul în care a fost împărțită după moartea acestuia. 

La 27 septembrie/10 octombrie 1914, la ora 5.30 dimineaţa, bătrânul Rege Carol I al României a încetat din viaţă, lăsând în urma sa, după 48 de ani de domnie, un stat pe deplin respectat în Europa şi care înregistrase progrese spectaculoase pe toate planurile. După câteva luni de suferinţă, de zbucium, de dezamăgiri personale, avea să-şi găsească liniştea şi împăcarea, fiind înmormântat în biserica domnească de la Curtea de Argeş, la a cărei restaurare contribuise personal.

Fire întreprinzătoare şi extrem de cumpătată, Carol I a strâns o avere personală semnificativă. Aşa cum reiese dintr-un inventar întocmit la 1 octombrie 1914, document păstrat în arhiva Casei Regale şi pe care ai ocazia să îl descoperi în revista Evenimentul Istoric, averea imobiliară a lui Carol I era constituită din cinci moşii (Broşteni, Zorleni, Mănăstirea, Poeni, Predeal), unsprezece clădiri – servind drept dependinţe – în jurul Palatului regal, precum şi două terenuri în aceeaşi zonă și multe bonuri de tezaur, acțiuni, obligațiuni.

Cum a fost împărțită averea regelui Carol I conform testamentului aflați din revista Evenimentul Istoric, disponibilă acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro 

Tot din noul număr al revistei Evenimentul Istoric aflați mai multe despre ultimul discurs al lui Henry Kissinger: Va fi război între chinezi și americani?

Henry Kissinger a fost, pentru câteva zile, principalul „băiat rău” pentru mai toate mediile de informare din lume, chiar și din România. Înainte de a prezenta integral intervenția lui Henry Kissinger la Forumul Economic Mondial de la Davos, un transcript ce sigur se va regăsi cândva într-un volum de istorie ca una dintre ultimele file dintr-o biografie de un centenar, trebuie amintite câteva elemente. În primul rând trebuie spus că Henry Kissinger a avut o intervenție prin Skype la Forum, chiar dacă, după doi ani de pauză, reuniunea anuală s-a desfășurat cu prezență fizică. În seara de 22 mai, prima din cele patru cât a ținut întâlnirea din acest an, Kissinger a fost intervievat de Klaus Schwab, inițiatorul FEM, în sală fiind prezenți toți invitații la Forum. Nimeni nu a protestat la ideile expuse de Kissinger, deși relatările pe care le-ați avut de la Davos nu aveau cum să contureze un public pro-Putin la reuniune.

De ce s-a întâmplat asta? Din respect pentru un om care-și organiza în acea seară la New York, a 99-a aniversare? Nicidecum. Și aici intervine Istoria pentru a explica atitudinea celor din sală. Aflați din articolul pe larg în revista Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro

Dacă vrei să colecționezi Evenimentul Istoric, te invităm să te abonezi! 

Poți opta pentru un abonament în varianta print sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău. În plus economisești bani şi primeşti revista la tine acasă!