Duminică seara, județul Gorj a fost zguduit de un cutremur cu magnitudinea de 2,1, conform informațiilor oferite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Cutremur în Gorj
Un cutremur cu magnitudinea de 2,1 pe scara Richter s-a produs duminică seara, la ora 21:32, în județul Gorj, conform datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul s-a înregistrat la o adâncime de 9,5 km și a fost localizat la 19 km de Târgu Jiu, fiind resimțit și în alte orașe importante din apropiere, precum Drobeta-Turnu Severin și Hunedoara.
Un cutremur de 8 grade pe scara Richter va afecta grav România
Cutremurul este un fenomen natural inevitabil, iar România, cu o activitate seismică semnificativă, nu face excepție.
Un recent document oficial al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) sugerează că România se confruntă cu riscuri semnificative în cazul unui cutremur major.
IGSU spune că cel mai puternic cutremur care poate avea loc la noi în țară are o magnitudine estimată de 8,1 grade.
Această intensitate ar putea genera efecte devastatoare, resimțite nu doar în zona epicentrală, cum ar fi județele Vrancea și Buzău, ci și la distanțe de până la 300 km.
Seismologii estimează că un cutremur de această magnitudine ar elibera o energie echivalentă cu 1.200 de bombe nucleare, similar cu cele folosite la Hiroshima, sau 15 milioane de tone de TNT.
România se află în zona de intersecție a Plăcii Est-Europene și a subplăcilor Moesică și Intra-Alpină, ceea ce contribuie la intensificarea seismică a regiunii.
Un aspect îngrijorător este că, în ciuda potențialelor daune, infrastructura de răspuns la dezastre nu este pregătită pentru a face față unui cutremur de asemenea magnitudine.
IGSU a realizat un studiu în care se arată că peste 350.000 de clădiri ar fi grav afectate, iar peste 45.000 de persoane ar putea suferi răni severe sau ar putea deceda.
România nu este pregătită pentru un cutremur de o astfel de magnitudine
Un raport al Curții de Conturi din ianuarie 2022 subliniază că instituțiile statului nu dispun de resursele necesare pentru a răspunde eficient unui cutremur major.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a afirmat că este esențial ca cetățenii să fie informați despre măsurile de siguranță pe care trebuie să le ia.
Acesta recomandă descărcarea aplicației DSU, care oferă informații despre cum să ne pregătim, și accesarea site-ului www.fiipregatit.ro pentru sfaturi practice.
Arafat a menționat că, de-a lungul anilor, pregătirea pentru cutremure a fost consolidată în România, iar pompierii efectuează exerciții regulate.
Totuși, el a subliniat că nu se pot face predicții precise în legătură cu apariția unui cutremur.