În primul semestru al acestui an, statele Uniunii Europene Elveția și Norvegia au înregistrat un număr mai mare de cereri de azil cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2022, a anunţat, marţi Agenţia, pentru azil a Uniunii Europene.
Cererile de azil s-au înmulțit
519.000 de cereri de azil au fost depuse în primele şase luni ale anului, conform Agenţiei UE, şi se estimează că, potrivit tendinţelor actuale, numărul cererilor ar putea depăşi 1 milion până la sfârşitul anului, informează AFP. Conform statisticilor, cei mai mulţi solicitanţi (44%) vin din Siria, Afganistan, Venezuela, Turcia şi Columbia.
Numărul de cereri în primul semestru este cel mai ridicat pentru această perioadă a anului consemnat după 2015-2016, în timpul afluxului de refugiaţi provocat mai ales de conflictul din Siria, când au fost înregistrate 1,3 milioane de cereri în 2015 şi 1,2 milioane în 2016. În 2022, numărul lor a fost de 994.945.
Germania este ţara care a primit cele mai multe dosare în 2023, 30% din total, de aproape de două ori mai multe decât Spania (17%) şi Franţa (16%).
Agenţia subliniază că, din cauza acestei creşteri, multe ţări europene ‘sunt sub presiune pentru a procesa cererile’, şi că numărul de dosare care aşteaptă un răspuns s-a majorat cu 34% faţă de anul 2022.
Circa 41% dintre cererile în primă instanţă au primit un răspuns pozitiv.
Pe de altă parte, aproximativ 4 milioane de ucraineni refugiaţi în urma invaziei ruse beneficiază în prezent de protecţie temporară în UE.
România și Bulgaria trebuie să ia măsuri contra migrației
În altă ordine de idei, cancelarului austriac Karl Nehammer a declarat că este necesar ca România și Bulgaria să ia măsuri pentru oprirea migrației. Acesta oferă soluția organizării unor centre pilot. Ca exemplu, el oferă situația Tunisiei. Aceasta a accesat fonduri UE în încercarea a a stopa migrația.
Deși cancelarul a emis critici aspre la adresa sistemului de azil al Uniunii Europene, el a exprimat cuvinte de apreciere pentru controversatul acord tunisian. Acesta are ca scop gestionarea migrației. Declarațiile pe această temă au fost făcute în cadrul unui interviu pentru publicația „Welt am Sonntag”.
Karl Nehammer s-a declarat împotriva politicii de azil a UE. Despre aceasta consideră că este stricată de mult timp:
„Sistemul de azil al UE este stricat de ani de zile. Bruxelles-ului i-a luat mult prea mult timp pentru a sparge barierele ideologice”, a declarat el în interviu.
Cancelarul a oferit drept soluții pentru această situația instaurarea de proceduri rapide de azil la frontierele externe. Acestea ar funcționa împreună cu repatrierile rapide, care ar fi demarate prin acordul țărilor terțe.
În acest context, a oferit exemplu Tunisiei, țară cu care Uniunea Europeană a încheiat un acord de acest fel. Cancelarul dorește realizarea de astfel de proiecte pilot și în România și Bulgaria. El consideră că aceste proceduri rapide de azil la frontierele externe ar fi „revoluționare”.
În ceea ce privește acordul cu Tunisia, el presupune, în mare, acordarea unei sume de bani de către Comisia Europeană pentru stoparea fenomenului migrației. Acordul a fost încheiat în luna iulie și are ca scop combaterea migrației ilegale din zona Mediteranei.