Noua Zeelandă a devenit prima țară din lume care a extins interdicția privind pungile de plastic din supermarketuri la pungile subțiri, care sunt folosite de obicei pentru a păstra fructe sau legume. Măsura, care a intrat în vigoare sâmbătă, face parte dintr-o campanie guvernamentală mai amplă împotriva materialelor plastice de unică folosință.

Pungile mici de plastic au fost interzise

Majoritatea cumpărătorilor își aduc deja propriile pungi în magazine, după ce pungile de plastic au fost interzise în 2019. În ultimii ani, multe țări au impus o taxă sau o interdicție pentru pungile de plastic, transmite BBC.

„Noua Zeelandă produce prea multe deșeuri, prea multe deșeuri de plastic„, a declarat ministrul asociat al mediului, Rachel Brooking.

Ea a adăugat că peste un miliard de pungi de plastic au fost economisite de când a intrat în vigoare interdicția pungilor mai groase în 2019. Se așteaptă ca noua măsură să împiedice utilizarea a 150 de milioane de pungi de plastic pe an.

Cumpărătorii ar putea să pună cumpărăturile în pungi de hârtie de unică folosință, care sunt încă disponibile în supermarketuri, spun criticii și-au exprimat îngrijorarea în privința acestei decizii.

„Merită în continuare să facem acest lucru, dar vrem cu adevărat să reducem ambalajele de unică folosință cu orice”, a declarat Brooking.

„Așa că vrem ca oamenii să își aducă propriile pungi, iar supermarketurile vând pungi reutilizabile pentru produse”, a adăugat ea.

Unele magazine folosesc pungi reutilizabile

Un lanț important de supermarketuri, care operează mai mult de 185 de magazine în întreaga țară, a început să vândă pungi reutilizabile din plasă de poliester. Compania speră că acest lucru îi va încuraja pe cumpărători să folosească pungi reutilizabile pentru fructe și legume.

„Știm că schimbarea este dificilă și (că) le va lua ceva timp”, a declarat Catherine Langabeer, șefa departamentului de sustenabilitate a lanțului de magazine. „Avem parte și de clienți morocănoși”.

Guvernul Noii Zeelande a făcut progrese în alte inițiative pentru a aborda schimbările climatice. În octombrie, a propus taxarea gazelor cu efect de seră produse de animalele de fermă, cum ar fi oile și vitele.

Este primul sistem din lume în cadrul căruia fermierii vor plăti pentru emisiile agricole într-o anumită formă până în 2025, în contextul în care industria agricolă a țării este responsabilă pentru aproximativ jumătate din emisiile sale totale.