Klaus Iohannis a promulgat o lege care înăsprește sancțiunile pentru depozitarea ilegală a deșeurilor

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat o lege care înăsprește sancțiunile date pentru depozitarea ilegală a deșeurilor și care aduce noi obligații pentru municipalități. OUG 133/2022 a fost publicată vineri în Monitorul Oficial și reglementează o serie de măsuri privind gestionarea deșeurilor municipale prevăzute în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Pe scurt, autoritățile publice vor trebuie să implementeze un sistem de colectare separată a bio-deșeurilor și să introducă, până în 2025, colectarea separată a deșeurilor textile și a gunoaielor periculoase. Noua legislaţie acordă primăriilor din România un termen de şase luni. În acest timp, administraţiile locale trebuie să asigure colectarea separată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă, iar apoi, până la 1 ianuarie 2025, și pentru textile, din deșeurile municipale.

În plus, oamenii care nu vor separa corect deșeurile vor fi penalizați cu plata unui tarif de două sau chiar trei ori mai mare față de tariful normal al taxei de salubrizare.

De asemenea, autoritățile publice sunt obligate să stabilească dacă gestionarea acestor deșeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material și să organizeze atribuirea conform deciziei luate.

Gestionarea deșeurilor municipale reprezintă o prioritate strategică la nivel național

„Gestionarea deșeurilor municipale reprezintă o prioritate strategică la nivel național (…) Cu toate acestea, conform ultimului «Raport de țară» publicat pe 27 februarie 2019 «sistemul de gestionare a deșeurilor este subdezvoltat.

Principalele probleme constau în colectarea separată insuficientă, lipsa de stimulente economice pentru a renunța la depozitare, scheme ineficiente de răspundere a producătorilor pentru ambalaje, lipsa de infrastructură și investiții în proiecte aflate pe trepte mai înalte ale ierarhiei deșeurilor, precum și lipsa de capacitate administrativă și de angajament din partea cetățenilor» (…)

România este unul dintre statele membre cu cel mai mare risc de neîndeplinire a țintelor din Directiva cadru deșeuri având în vedere că înregistrează în continuare o rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor municipale de 14% (7% reciclare materială și 7% compostare) și o rată foarte ridicată de depozitare a deșeurilor, de 70 % conform datelor Eurostat din 2017, în timp ce media UE este de 45% rata de reciclare și 24% rata de depozitare (…)

Nivelul redus de implementare, la nivel național, a prevederilor din O.U.G. nr. 92/2021 (anterior O.U.G. nr 74/2018) se datorează, în principal, neîndeplinirii de către autoritățile administrației publice locale și de către ADI a obligațiilor legale ce le revin, cu privire la aprobarea includerii contribuției pentru economia circulară în tarifele distincte și la instituirea taxelor speciale pentru utilizatorii care beneficiază individual de serviciul de salubrizare fără a avea contract încheiat cu operatorul, fapt ce a condus la blocarea fluxului financiar între operatorii colectori, operatorii stațiilor de sortare/instalațiilor de tratare și operatorii depozitelor de deșeuri, cu încetarea anticipată, înainte de termen, a unor contracte de delegare”, se menționează în nota de fundamentare care a însoțit OUG-ul în stadiul de proiect.