Frana brusca, urmata de o scurta injuratura printre dinti. O caruta isi vede agale de drum in fata masinii, iar din cauza traficului din sens opus, soferul nu o poate depasi decat intr-un tarziu. La fiecare cativa kilometri, scena se repeta, mai mult sau mai putin fidel. Asta face ca o calatorie de cateva ore pe soselele din Romania sa semene cu un slalom printre vehicule cu tractiune animala.
Nici nu e de mirare, de altfel. Conform datelor Recensamantului agricol din decembrie 2002, in tara noastra exista peste 730.000 de carute si care. Cea mai mare parte a acestora se afla, dupa cum era de asteptat, in mediul rural, ceea ce face ca aproximativ una din sapte gospodarii de la tara sa detina un atelaj.

Directorul Directiei Politiei Rutiere (DPR), comisarul-sef Mircia Toderica, spune ca, potrivit legii, “vehiculele cu tractiune animala nu pot fi conduse pe drumurile nationale, in municipii si orase, precum si pe drumurile la inceputul carora exista indicatoare care le interzic accesul”. Aceeasi lege stipuleaza, insa, ca administratorii drumurilor publice trebuie sa amenajeze drumuri laterale pentru circulatia carutelor. Lucru care, evident, nu se intampla, atelajele ramanand tot pe sosele.
Dar daca aceste vehicule ar face doar sa incetineasca traficul rutier, situatia nu ar fi foarte grava. Din pacate, potrivit statisticilor Politiei Rutiere, de la inceputul anului si pana la data de 3 august, au avut loc, din cauza carutelor, 58 de accidente de circulatie, soldate cu 21 de morti si 42 de raniti grav. “Cred ca toti conducatorii de atelaje ar trebui sa faca periodic cursuri de legislatie rutiera”, spune comisarul-sef Marian Niculescu, seful Serviciului Informare si Educatie Rutiera din cadrul DPR. si problemele nu se opresc aici. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), crede ca, pentru oamenii de afaceri straini, carutele autohtone sunt simbolul unui standard de viata foarte scazut. “Asta e ingrijorator. si carutele pe care le blamam si le fugarim nu sunt decat efectul. Cauza o reprezinta inapoierea mediului rural”, spune el.
si in viziunea celor mai multi turisti straini numeroasele atelaje par a fi un minus pentru Romania. “Din punct de vedere turistic, carutele de pe drumuri sunt un dezavantaj clar, mai ales in cazul celor care vin pe cont propriu, cu masina”, considera Lucia Morariu, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT).

Nici din punctul de vedere al rentabilitatii si fiabilitatii carutele nu sunt tocmai un succes. Viteza de transport o depaseste cu putin pe cea a unui om care merge pe jos, cantitatea de marfuri care poate fi carata este destul de mica, cat despre siguranta si confortul pasagerilor, nici nu mai vorbim.
In ciuda tuturor acestor parti negative, nu trebuie uitat un fapt simplu: carutele joaca un rol foarte important in economia rurala. Ele sunt un mijloc de transport ieftin, foarte potrivit pentru drumurile de tara, si contribuie in mod decisiv la supravietuirea a sute de mii de familii, fie ca isi transporta recolta, fac carausie ori colecteaza materiale reciclabile. Ceea ce face practic imposibila luarea unor masuri radicale impotriva acestui mijloc de transport.

Mai mult, pentru unii ecologisti, existenta in Romania a unui asa mare numar de vehicule total nepoluante este un motiv de bucurie. La fel de fericiti sunt si unii turisti occidentali, in cautare de atmosfera patriarhala. Un tip de entuziasm pe care cei mai multi romani, mai ales cei activi, au dificultati in a-l intelege.

Carutele la noi si la altii

• In Romania exista 730.000 de carute (peste 80% in mediul rural), fapt care o situeaza pe primul loc intre tarile membre UE si candidate la aderare.


• Pentru a reduce numarul de accidente, Politia Rutiera a distribuit gratuit carutasilor, in 2003-2004, peste 500.000 de catadioptri.


• Totodata, in vederea descurajarii circulatiei vehiculelor cu tractiune animala, au fost organizate numeroase actiuni de confiscare a acestora, in unele orase primariile nemaiavand loc sa depoziteze carutele retinute.


• In marea majoritate a statelor care au aderat in 2004 la UE, circula inca atelaje, dar exista tendinta ca ele sa fie inlocuite de masini ori tractoare sau sa fie utilizate in scop turistic.


• In mai toate tarile UE-15, carutele au devenit de multa vreme istorie. Totusi, in state cum ar fi Grecia ori Portugalia, carutele pot fi vazute inca pe drumurile secundare, dar chiar si in unele orasele sau statiuni.



“Pentru oamenii de afaceri straini, carutele din Romania sunt simbolul unui standard de viata foarte scazut. si asta e ingrijorator.”


Florin Pogonaru,

presedintele AOAR