Călin Georgescu și legăturile cu propaganda legionară
Călin Georgescu, un candidat la alegerile prezidențiale din România, a fost introdus în atenția publicului în 2014 printr-o asociere cu mișcarea legionară, în contextul unei declarații pe care a făcut-o într-un interviu publicat într-o revistă legionară.
Acesta a fost prezentat de către respectiva publicație drept „un dușman mason”, însă cu un mesaj semnificativ, susținându-se că Georgescu „știe ce spune” din „interiorul cercului magic al puterii”.
De asemenea, Călin Georgescu a fost descris de editorii publicației „Cuvântul Legionar” ca având o înaltă funcție și fiind, prin urmare, un „dușman” care trasase un „semnal de alarmă”.
Deși acest context poate părea contradictoriu la prima vedere, este evident că Călin Georgescu și-a aliniat discursul cu cel al simpatizanților legionarilor.
Călin Georgescu, anchetat în 2022
În 2022, Călin Georgescu a fost anchetat pentru afirmațiile sale dintr-un interviu în care a numit „martiri” doi lideri legionari implicați în genocid și crime de război.
În ciuda acuzațiilor grave, procurorii au închis dosarul, considerând că faptele nu sunt prevăzute de lege. Cu toate acestea, Digi24 a subliniat în mod repetat că susținerea de către Călin Georgescu a unor persoane și idei cu puternice rădăcini legionare nu este un simplu incident izolat.
Încă din 2020, Georgescu a continuat să exprime opinii care făceau apologia Mișcării Legionare și a liderilor săi, un subiect extrem de sensibil și interzis prin lege.
Într-un interviu acordat Elenei Puiu, o susținătoare activă a ideologiei legionare, Călin Georgescu a lăudat „Mișcarea Legionară”, afirmând că aceasta va fi recunoscută în istorie ca „cea mai puternică esență și expresie de sănătate și voință proprie venită din poporul român”.
De asemenea, numele asociației pe care Georgescu a fondat-o în 2021, „Pământul Strămoșesc”, face trimitere la o revistă cu legături istorice puternice cu grupurile legionare din perioada interbelică.
Aceste legături cu grupuri extremiste și cu ideologia legionară sunt problematice, având în vedere faptul că Mișcarea Legionară a fost interzisă prin lege în România, conform „Legii Antilegionare”, care interzice promovarea cultului persoanelor responsabile de genocid și crime de război.
Deși legea interzice organizațiile și simbolurile legionarilor, autoritățile române se confruntă cu o implementare deficitară a acesteia.
Doar două condamnări pentru propagandă legionară au avut loc în ultimii patru ani, în ciuda numeroaselor acuzații de acest tip.
