Potrivit arheologului Florin Ridiche, coordonatorul şantierului arheologic de la Desa, descoperirea este singulară în ţară şi a fost foarte surprinzător şi pentru arheologi că acest tezaur monetar a apărut într-o săpătură arheologică şi nu este o descoperire întâmplătoare făcută de localnici, motiv pentru care toate piesele au fost integral recuperate.
"Nu mă aşteptam la această descoperire. Până şi ulcica în care s-au aflat monedele de aur şi dopul de lemn care a astupat acest ulcior s-au păstrat. Puritatea aurului din aceste monede este de 998 la mie, adică 24 de karate", a spus Florin Ridiche, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a menţionat că printre cele 75 de monede sunt 30 de piese Napoleon al III-lea, monede de câte 20 de franci, care au constituit prototipul pentru prima monedă de aur românească, cea de 20 de lei, bătută în 1868, numită popular ‘un pol’. De asemenea, mai sunt 30 de ducaţi austrieci din vremea împăratului Franz Josef, bătuţi în monetării de la Viena şi de la Alba Iulia, patru monede cu reprezentarea primului rege italian Victor Emanuel şi încă 11 monede ale unui sultan turc.
"Cea mai veche monedă datează de la 1848, iar cea mai nouă de la 1868. Interesant este că ulcica a fost găsită la aproximativ un metru de temelia castrului roman pe care îl cercetăm la Desa. Probabil cel care a îngropat aceste piese şi-a luat ca reper ruinele încă în picioare ale acestei cetăţi romane. Legat de cine ar fi putut să îngroape aceste monede avem mai multe variante: la vremea respectivă era intens comerţul cu lână pe Dunăre, ciobanii din zona Luncii Dunării duceau lâna în portul Calafat şi mai departe către postăvăriile din Austria, de la Viena. Deci, sigur monedele provin din acest comerţ", a explicat Florin Ridiche.
El a spus că din cele 75 de piese doar două sau trei au uşoare urme de folosire, restul sunt ieşite direct din monetărie şi au trecut doar printr-o mână până să fie îngropate, fiind perfect conservate ceea ce le dovedeşte valoarea.
"Valoarea metalului se înmulţeşte cu până la 7-8 ori valoarea istorică şi, la prima mână, apreciem că valoarea acestui tezaur este de 100.000-150.000 de euro", a adăugat arheologul.
Cel care a găsit acest tezaur a fost Gheorghe Balaş Cristian, poliţist la postul de poliţie din comuna Scaieşti, pasionat de arheologie şi care, aflat în concediu de odihnă, lucrează ca voluntar pe şantierul arheologic de la Desa.
Pe lângă aceste monede, au mai fost descoperite la Desa o depunere de arme celtice găsite la mai puţin de un metru de ulciorul cu bani. Aici a fost găsit un mormânt de incineraţie al unui luptător celt, care a locuit în acea zonă în urmă cu 2.200-2.300 de ani şi a fost îngropat cu tot armamentul din timpul vieţii: două lănci, un cuţit, cu decoraţii de lamă şi o fibulă. De asemenea, aici a fost găsită o suliţă cu spin şi agăţătoare care era folosită în epoca lui Mihai Viteazul pentru doborârea călăreţilor în armură.
Arheologii Muzeului Olteniei lucrează pe şantierul arheologic de la Desa împreună cu cadre didactice şi studenţi ai Universităţii din Craiova, Facultatea de Istorie, finanţarea fiind asigurată de Consiliul Judeţean Dolj.
SURSA: Agerpres
