Acesta este primul institut internaţional pentru drepturile omului din România, lansarea sa fiind prilejuită de "Conferinţa internaţională a drepturilor omului – dreptul de proprietate". Un obiectiv important al institutului se referă la protejarea dreptului de proprietate.
"Înfiinţarea unui institut al drepturilor omului reprezintă un moment foarte important pentru ţara noastră, iar tematica acestuia este de o mare actualitate. Institutul îşi propune să aducă o contribuţie mai largă în ceea ce priveşte cultura drepturilor omului, nu doar în Europa", a subliniat directorul institutului, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat. El a anunţat lansarea, în perioada următoare, a unui proiect considerat a fi extrem de important, obiectivul principal al acestuia fiind de a reuni, într-o contribuţie universală, tot ceea ce ar trebui să însemne atribuţiile instituţionale predictibile în anii care urmează.
Apariţia în România a Institutului Internaţional pentru Drepturile Omului este necesară într-o societate tot mai globalizată în care derapajele de la democraţie sunt tot mai evidente, a apreciat, la rândul său, prof Cristian Dumitrescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor.
Prof. Paul Mahoney, preşedintele Tribunalului Funcţiei Publice a Uniunii Europene, care este membru în Consiliul ştiinţific al Institutului Internaţional pentru Drepturile Omului, a apreciat iniţiativa părţii române privitoare la înfiinţarea unui institut internaţional al drepturilor omului, aspect pentru care este necesară o cultură în acest sens. Totodată, acesta a remarcat faptul că CEDO se confruntă cu un număr foarte mare de dosare din partea României, referitoare, în special, la nerespectarea dreptului de proprietate.
"Curtea din Strasbourg are un risc real de a se sufoca din cauza numărului mare de cauze primite spre soluţionare, dintre care circa 50% vin din patru ţări – Rusia, Turcia, Ucraina, România", a atras atenţia prof. Paul Mahoney, care a argumentat că instanţa din Strasbourg primeşte în jur de 45.000 – 50.000 de cazuri pe an şi poate termina circa 35.000 – 40.000 de cazuri anual. El a adăugat că în special aşa-numitele cazuri repetitive sunt periculoase pentru sistem.
Paul Mahoney a afirmat că sute şi sute de cazuri vin la Strasbourg legat de probleme sistemice, precum legislaţia referitoare la restituire, care nu a fost implementată corespunzător.
Profesorul Pierre Henri Imbert, fost director general al Drepturilor Omului în Consiliul Europei, a spus că, încă de la început, Consiliul Europei a avut drept scop să realizeze o uniune prin dezvoltarea drepturilor omului, o uniune construită pe valori spirituale şi morale.
În opinia sa, drepturile omului sunt adesea politizate, ele au devenit totuşi o categorie juridică.
Pierre Henri Imbert a afirmat că realizarea cea mai importantă a Consiliului este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care permite garanţia colectivă a drepturilor fundamentale.
El a adăugat că, prin Convenţie, fiecare stat trebuie să se preocupe de situaţia drepturilor omului din ţara sa, dar şi în celelalte state.
Rolul şi importanţa deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg au fost evocate de preşedintele Curţii Constituţionale din Republica Moldova, Alexandru Tănase. Acesta a pledat pentru o schimbare a mentalităţii în privinţa dreptului de proprietate.
"Fără schimbarea mentalităţii şi atitudinii colective, acest drept la proprietate nu va fi niciodată protejat. Acum 20 de ani, în spaţiul Europei de Est şi în cel al fostei URSS nu exista proprietate privată şi nu era garantată. Acum, acest drept de proprietate şi protejarea acestuia este un element foarte important", a subliniat oficialul moldovean. El a subliniat că deciziile CEDO au împiedicat "deraierea" de la normele democratice din Republica Moldova din ultimii opt ani, "când, din păcate, moldovenii au fost puşi în situaţia de a se confrunta cu un regim antidemocratic".
Andrei Popov, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova, care este la rândul său membru în Consiliul ştiinţific al institutului, a apreciat înfiinţarea acestei instituţii şi a evocat totodată importanţa respectării drepturilor omului în cele două ţări, care au fost vitregite din acest punct de vedere.
Sursa: Agerpres
