Prof. univ. Dan Dungaciu a deschis evenimentul. Este președintele LARICS și director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la înființarea institutului, iar de 10 ani acesta are misiunea de a compensa un deficit acut în spațiul publicistic românesc – absența institutelor de relații internaționale.

A transmis că acest volum este unicat la nivel mondial, iar din acest motiv, editura Cambridge Scholars Publishing  a reușit să îl publice cu o lună mai devreme – a grăbit demersul editorial pentru o publicare mult mai rapidă.

Este o lucrare inedită în spațiul academic românesc, deoarece este scrisă de cercetători români pentru un public occidental, fiind cu siguranță un element de importanță majoră pentru renumele institutului, cât și a țării noastre. Prof. Dungaciu a semnalat faptul că Marea Neagră este o zonă care nu este destul de studiată comparată cu Marea Adriatică sau Mediterană, unde materialul academic împreună cu revistele, studiile și conferințele au o prezență anuală în mediul de specialitate.

Pe de altă parte este vorba despre proiectul cultural din spatele lucrării fizice. Același colectiv, o echipă de mai puțin de 10 oameni în departamentul de relații internaționale, a publicat singurul volum dedicat centenarului românesc. Chiar dacă așteptările legate de impactul lucrării nu erau ridicate, prof. Dungaciu a recunoscut că „nu eram convins că exista interes pe acest domeniu, dar exista”. A pus accentul pe cât de esențială este proiecția Românei în afara granițelor prin intermediul diplomației publice, un instrument eficient prin care statul nostru își poate promova agenda și interesele.

„Prezența noastră pe harta occidentului nu este ceea ce ar trebui să fie”

Dacă pentru politica externă a României, cât și pentru Uniunea Europeană sau NATO, Marea Neagră reprezintă o zonă de importanță strategică desăvârșită, în spațiul academic interesul pentru acest reper geografic nu pare că dăinuie. Problema în viziunea prof. Dungaciu este că se atinge cu greu o zonă de echilibru.

Este vorba despre obișnuința cu care în mediul academic, lucrările ridică în slăvi istoria noastră – aspectul critic de multe ori lipsește în istoria relatată din publicațiile române. Din această cauză, doar un număr limitat de autori români își au lucrările publicate în limbi străine și sunt citiți în occident. Enciclopedia tratează un subiect important pentru istoria României, dar și a statelor cu deschidere la Marea Neagră. Publicarea sa în limba engleză arată din primul moment faptul că această lucrare intră în mod direct în competiție cu produsele culturale ale occidentului. Este vorba despre o competiție în care prezența română se face auzită prin studii de înaltă calitate apărute în spațiul public, cât și despre suportul instituțional pe care acestea trebuie să îl primească, și în unele cazuri ajung să îl primească.

Ministrul de externe al României cu privire la importanța Mării Negre

Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României, a felicitat munca depusă de prof. Dungaciu cât și de echipa care a lucrat la fiecare definiție a enciclopediei. La rândul său, a pus accent pe faptul că geopolitica Mării Negre reprezintă un factor important pentru politica externă a României. Faptul că se scrie relativ puțin în bibliografia de specialitate nu înseamnă că importanța Mării Negre nu a crescut în contextul de față.

Ministrul a semnalat următoarea problemă: chiar dacă subiectul este esențial pentru viziunea de securitate a NATO cât și pentru agenda Uniunii Europene, sunt mult mai puține studii care se ocupă de acesta. Din acest motiv, vede Enciclopedia Mării Negre ca un proiect ce trebuie continuat și pe care îl dorește aprofundat.

Aurescu a declarat că Ministerul Afacerilor Externe a contribuit la rezultatul final al lucrării prin idei și inițiative – lucrarea a beneficiat de susținerea largă a diplomației române în demersul academic. MAE este un actor interesat de evoluțiile din Marea Neagră dat fiind profilul strategic al țării noastre. A pus accent pe arcul de instabilitatea pe care regiunea îl poate produce având în vedere conexiunea pe care o are cu Munții Caucaz și Marea Mediterană. În acest context, România trebuie să continue promovarea diferendelor pe cale pașnică și să susțină pragmatic soluții fondate pe normele dreptului internațional și pe diplomația multilaterală.

Marea Neagră, în viziunea ministrului de externe, are trăsături specifice, iar încălcarea sistematică a drepturilor unui stat riveran pune în pericol drepturile tuturor statelor riverane, făcând referire la conflictele pe care Rusia le alimentează în Georgia și Ucraina.

„Am fost dăruiți cu o mare și nu prea știm ce face cu ea”

Este viziunea Consilierului de Stat în cadrul Departamentului Securității Naționale, Constantin Ionescu. Pentru domnia sa, Marea Neagră este la fel de importantă în prezent, precum era și în trecut, când părintele geopoliticii Mackinder vorbea despre regiune ca fiind secretul ce stă în spatele conducerii Eurasiei. Este o zonă plină de conflicte înghețate, conflicte hibride, în care vulnerabilitățile statelor sunt exploatate cu scopul de câștig al unor actori.

Chiar dacă la rândul său a recunoscut meritele tuturor proiectelor și formelor de cooperare internațională care au în centrul ca subiect Marea Neagră, a atenționat că nu este destul.

„Până la urmă, ești important în măsura importanței pe care ți-o acorzi”, fiind lipsa de atitudine pe care România o acordă direct sau indirect către o regiune din care poate câștiga economic, strategic, energetic sau turistic mult mai bine decât o face în prezent. Pentru Constantin Ionescu, granița dintre civilizații trasată de Huntington pe linia Carpaților s-a mutat în Marea Neagră, care face delimitarea dintre democrație și autocrația care folosește democrația pe post de scuză.

La eveniment s-au afirmat mai multe viziuni cu privire la tema enciclopediei – atât din mediul academic, cât și din mediul diplomatic. Chiar și la lansarea lucrării dezbaterile și opiniile s-au făcut remarcate către public – iar aceasta este și reacția pe care ar trebui să o promoveze un astfel de produs cultural. O lucrare autentică trebuie să incite către dezbatere, cercetare și aprofundare – iar Enciclopedia Mării Negre vrea să extindă acest curs către occident, nu numai în România.