Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, două acte normative prin care a prelungit până la 30 iunie 2021 acordarea indemnizației pentru timpul redus de muncă al salariaților (Kurzarbeit), a celei pentru reducerea activității profesioniștilor, precum și a indemnizației de șomaj tehnic pentru angajați și alte categorii de profesioniști, a transmis Ministerul Muncii și Protecției Sociale într-un comunicat.

Se va prelungi acordarea șomajului tehnic

Astfel, se va prelungi acordarea șomajului tehnic (OUG 30/2020) pentru domeniile restricționate din cauza pandemiei Covid-19, până la 30 iunie 2021.

De asemenea, măsura privind timpul redus de muncă pentru salariați/profesioniști (OUG 132/2020) se prelungește până la aceeași dată.

Totodată, în scopul flexibilizării condițiilor de accesare a indemnizației pentru timp redus de muncă, au fost adoptate o serie de completări, după cum urmează:

– cele 5 zile în care reducerea timpului de muncă este obligatorie nu mai trebuie să fie consecutive;

– angajatorul va putea reduce timpul de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata prevăzută în contractul individual de muncă;

– interdicția de angajare sau subcontractare pentru activități similare supuse reducerii timpului de muncă se va aplica strict la nivelul locurilor de muncă afectate de această măsură și nu la nivelul angajatorului în ansamblul său, ca în prezent.

Numărul salariaților din următorul domeniu a scăzut

Conform datelor publicate de către INS, numărul salariaţilor care lucrau în cercetare-dezvoltare la sfârșitul anului trecut a înregistrat o ușoară scădere comparativ cu cel înregistrat la sfârşitul anului 2018.

Numărul salariaţilor care lucrau în cercetare-dezvoltare era, la finele anului trecut, de 43.973 persoane, în uşoară scădere comparativ cu cel înregistrat la sfârşitul anului 2018, de 44.733 salariaţi, arată datele publicate de INS.

După sectorul în care şi-au desfăşurat activitatea, cei mai mulţi salariaţi (41,6%) au activat în sectorul învăţământ superior, 29,5% în sectorul guvernamental, 28,2% au fost în sectorul mediului de afaceri şi 0,7% în sectorul privat non-profit.

Din totalul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare 20.252 erau femei (46,1%). Dintre acestea, 9.627 lucrau în sectorul învăţământ superior, 6.354 în sectorul guvernamental, 4.155 în sectorul mediului de afaceri şi 116 în sectorul privat non-profit

În 2019, după ocupaţii, ponderea cea mai mare în cadrul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători (61,8%), urmată de alte categorii de salariaţi (24,1%) şi tehnicieni şi asimilaţi (14,1%). Cea mai ridicată pondere a cercetătorilor s-a înregistrat în sectorul învăţământ superior (54,7%).

Domeniile ştiinţifice în care au activat cel mai mare număr de salariaţi în cercetare-dezvoltare sunt reprezentate de ştiinţele inginereşti şi tehnologice (50,6%) şi de ştiinţele naturale şi exacte (19,7%), iar cei mai puţini au activat în domeniul ştiinţelor umaniste (4%).

După nivelul de pregătire profesională, din numărul salariaţilor existenţi la sfârşitul anului 2019 în activitatea de cercetare-dezvoltare, (85%) au avut pregătire superioară şi (15%) au avut alt nivel de pregătire (exclusiv superioară).

Numărul de persoane care deţineau studii doctorale şi postdoctorale şi care lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului 2019, a scăzut faţă de anul precedent cu 350 persoane (18.249 persoane comparativ cu 18.599).

Distribuţia cercetătorilor pe grupe de vârstă arată că în sectorul guvernamental şi sectorul învăţământ superior, ponderea cea mai mare este deţinută de cercetătorii cu vârste cuprinse între 35-44 ani.

Conform datelor INS, 72% dintre salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2019 au lucrat normă întreagă de timp.