Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia în cazul asasinării la Moscova a fostului vicepremier Boris Nemțov, după ce a fost sesizată de Janna Borisovna Nemțova, fiica opozantului rus. Boris Nemțov a fost unul dintre principalii opozanți ai președintelui rus Vladimir Putin.
Rusia, condamnată la CEDO
Rusia a fost condamnată marți de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că nu a efectuat o anchetă adecvată după asasinarea în 2015 la Moscova a fostului vicepremier Boris Nemţov, unul din principalii opozanţi ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează France Presse.
CEDO a fost sesizată în acest caz de Janna Borisovna Nemţova, fiica opozantului rus, asasinat pe un pod aflat la numai câţiva metri de Kremlin.
„Curtea constată în special că autorităţile ruse nu au cercetat într-un mod adecvat identitatea persoanelor care au organizat şi au comandat asasinatul; că nu au examinat nici acuzaţiile potrivit cărora asasinatul putea să fi fost dictat de un motiv politic; nici ipoteza unei eventuale participări a unor funcţionari ai statului; că nu au stabilit care a fost motivul celor care ar fi putut să-i mituiască pe autori pentru a-l ucide pe Nemţov”, subliniază instanţa cu sediul la Strasbourg.
„În general, ancheta se caracterizează printr-o lipsă de eficacitate”, apreciază CEDO.
Astfel, Rusia a încălcat articolul 2 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care garantează „dreptul la viaţă”. CEDO a condamnat Moscova la plata unor daune morale de 20.000 de euro fiicei lui Boris Nemţov.
Boris Nemţov, asasinat la doi pași de Kremlin
Boris Nemţov, care a jucat un rol important în mişcarea de opoziţie împotriva lui Vladimir Putin şi a fost vicepremier în perioada preşedinţiei lui Boris Elţin, a fost ucis cu patru gloanţe trase de la mică distanţă pe un pod, la doi paşi de Kremlin, la 27 februarie 2015, în cea mai securizată zonă din Moscova. În momentul asasinării sale, toate camerele de supraveghere cu care este împânzită zona au fost oprite, conform media de opoziţie Meduza.io.
În iulie 2017, cinci bărbaţi originari din republicile Cecenia şi Inguşetia, din Caucazul rus, au fost condamnaţi pentru această crimă la pedepse mergând de la 11 ani la 20 de ani de închisoare.
Cu toate acestea, familia lui Boris Nemţov a denunţat un „fiasco total” din partea justiţiei ruse, care nu a reuşit (sau nu a dorit) să-l identifice pe adevăratul comanditar al crimei.
În ultimii ani de viaţă, Nemţov s-a exprimat împotriva conflictului militar din Donbas, în estul Ucrainei, iar înainte de a fi asasinat a pregătit un raport „Putin. Război” despre intervenţia militară rusă din Donbas, care a fost publicat după moartea sa de către susţinătorii săi, potrivit Meduza.io.