Punctul culminant al evenimentului este programat în nopțile de 26 și 27 februarie, atunci când are loc parada celor mai bune 12 școli de samba, câte șase în fiecare noapte. Urmează, la 3 martie, parada campionilor, de data aceasta cuprinzând șase din trupele de samba cu cele mai convingătoare reprezentații din acest an.

Merită urmărită și parada școlilor de samba destinate copiilor, din 28 februarie.

În debutul carnavalului, la 25 februarie, la hotelul Copacabana Palace se desfășoară Balul Magic, un eveniment exclusivist în care distracția și voia bună se combină cu mari doze de lux și eleganță.

Considerat un demn continuator al sărbătorilor romane și grecești de la începutul primăverii, istoria Carnavalului din Rio începe în jurul anilor 1600, când coloniștii portughezi din America de Sud obișnuiau să țină o petrecere fastuoasă înaintea întrării în postul Paștelui. Era inclusiv un festin alimentar, având în vedere că, odată început postul, carnea trebuia evitată. De altfel, se pare că însuși termenul ''carnaval'' provine din ''carnevale'', care însemna ''fără carne'', semnificând, în sens larg, detașarea de plăcerile trupești. Astfel, carnavalul era evenimentul ce anunța, de fapt, intrarea în post.

Dar nu aceasta a fost denumirea inițială a evenimentului, care avea să poarte întâi numele de ''entrudo''. O tradiție în cadrul entrudo era ca participanții de viță nobilă și cei mai avuți să se stropească cu parfum. Din păcate pentru acest obicei, el a ajuns să fie preluat și de oamenii fără posibilități, care înlocuiseră parfumul cu ouă stricate și apă murdară. Lesne de înțeles, petrecerile de entrudo au fost în totalitate interzise.

La 1 decembrie 1640, Ioan al IV-lea a fost încoronat rege al Portugaliei. La începutul anului următor, evenimentul a fost marcat cum se cuvine și în Brazilia, de data aceasta voioșia, petrecerile și dansurile fiind permise fără nicio reținere. Acesta este considerat începutul Carnavalului de la Rio.

În următorii o sută de ani, carnavalul a căpătat unele influențe venite din partea petrecerilor asemănătoare din Nisa și Veneția. Au apărut costumațiile și măștile, uneori permise, alteori interzise de autoritățile vremii.

Un carnaval brazilian rămas în istorie datorită fastului său a fost cel din 1763, când a fost sărbătorit regele Iosif I al Portugaliei. Un alt an esențial în istoria Carnavalului de la Rio a fost 1786, anul căsătoriei lui Ioan al VI-lea al Portugaliei cu Carlota Joaquina a Spaniei. Atunci se pare că și-au făcut pentru prima dată apariția pe străzile orașului brazilian carele alegorice.

Numărul participanților și intensitatea petrecerilor din cadrul Carnavalului de la Rio aveau să crească într-atât de mult, încât în 1808 autoritățile au găsit de cuviință să îl interzică. Măsura a fost anulată de abia în 1831.

Ultima importantă modificare în existența carnavalului s-a petrecut la sfârșitul secolului al XIX-lea, când dansul samba a început să devină un fenomen de masă în Brazilia. Inevitabil, Carnavalul de la Rio a integrat și, ulterior, promovat acest dans. Competiția dintre diferitele școli de samba devenise atât de importantă în cadrul carnavalului, încât în 1983, a fost realizat celebrul Sambodromo, o scenă imensă destinată dansatorilor de samba.

În prezent, Carnavalul de la Rio are loc în diverse locuri și zone ale orașului, inclusiv favelele, plajele Copacabana, Ipanema și Leblon, cluburi de noapte și, mai ales, Sambodromul. În 2016, au fost luate măsuri suplimentare de securitate, Sambodromul fiind dezinfectat pentru a preveni apariția țânțarului ''Aedes aegypti'', care transmite zika.

SURSA: Agerpres