Tensiunile geopolitice și economico-politice între centrii de putere mondiali continuă să crească fără întrerupere. Tensiunile apărute de câțiva ani între SUA și China și intensificate de când Donald Trump a ajuns președinte au trecut într-o nouă etapă.
Anticipând declarațiile de ieri ale ministrului chinez de Externe, Wang Yi, scriam încă mai demult că „Începe Războiul Rece 2.0”.
Yi spunea că i-a atras atenția faptul că anumite forțe politice din SUA au pus mâna pe relațiile China-SUA și împing cele două țări spre un nou Război Rece. Se poate spune că din perspectiva ambelor țări ia amploare procesul unui nou război rece. Pentru că oricât ar fi Statele Unite de dispuse să folosească mecanismele războiului rece, și China începe să adopte o atitudine „imperială” care „întoarce spatele” moștenirii lui Deng Xiaoping, unul dintre principalii actori ai transformării Chinei într-un centru de putere. China dă tot mai mult impresia că se îndepărtează de la „filosofia fondatoare”.
Prin atitudinea agresivă pe care o arată în procesul de achiziție, la nivel mondial, a unor firme, porturi, materiale, zone agricole, prin încercările de a se implica în infrastructura unor state, prin imaginea de „colecționar” pasionat de bogățiile terestre și subterane asupra cărora preia controlul prin acorduri pe termen lung pe care a „convins” unele state să le semneze, China a declanșat un proces care ne face să uităm că este o „Republică Populară” și care dezvoltă percepția că este un „stat colonialist”.
Dacă pentru China, SUA reprezintă un element de instabilitate, centrul atitudinilor dușmănoase, atunci în momentul în care privește în oglindă trebuie să se confrunte cu realitatea că va vedea o țară care a început să repete atitudinea și stilul hegemonic al înseși țării pe care o critică.
Deng, care a susținut în aprilie 1974 un discurs la Națiunile Unite, a transmis următorul mesaj: „Dacă într-o zi China își va schimba culoarea și va încerca să devină o super-putere, dacă va încerca să facă pe tiranul, popoarele lumii vor trebui să se opună alături de poporul chinez social-imperialismului Chinei”. Unde este „A doua Revoluție Chineză” a lui Deng Xiaoping, care a adus China acolo unde este astăzi?
Faptul că China s-a pierdut într-un „imperialism vestic”, că insistă în privința unui proiect de lege a securității naționale în Hong Kong, ajută interesele SUA care vor să o atragă într-un al doilea Război Rece. China ar putea scăpa de toate problemele pe care le consideră drept vulnerabilități dezvoltându-și colaborarea cu India și cu Turcia, care intră într-un nou proces de revigorare bazat pe „Suveranitatea Națională”, se arată în publicația turcă Sabah.
În caz contrar, mă tem că o Chină care este percepută tot mai „imperialistă” va fi atrasă într-un vârtej.