Ultima noapte a fost extrem de dificilă pentru Azerbaidjan, dar și pentru Armenia, care duc o luptă crâncenă.

Militarii azeri au preluat controlul asupra înălțimilor din jurul satului Madagiz în direcția Aghdara din Nagorno-Karabakh, ostilitățile au fost conduse noaptea și dimineața, a informat vineri Ministerul Apărării din Azerbaidjan, relatează Interfax. De asemenea, în direcția Jebrail-Fizuli, trupele azere au forțat forțele inamice să se retragă și au avansat.

De asemenea, potrivit Ministerului Apărării, în direcția Muntelui Murov, situația operațională se află sub controlul trupelor azere.

„De la 00:00 până la 07:00, cinci unități de vehicule blindate și vehicule, trei obiecte ale infrastructurii militare și un număr mare de personal inamic au fost distruse”, se spune în mesaj.

S-au reluat luptele

Vineri dimineața, serviciul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Nagorno-Karabakh (NKR) a raportat că luptele în toate direcțiile s-au reluat în Nagorno-Karabakh fără modificări semnificative în situația operațională.

„Subdiviziunile Armatei de Apărare NKR suprimă toate atacurile inamice, provocând pierderi de forță de muncă și echipamente”, se spune în mesaj. Departamentul a mai spus că în timpul nopții situația era stabilă.

Astfel, un avion și o dronă a Forțelor Armate din Azerbaidjan au fost doborâte în direcția nord-estică în zona conflictului Karabakh, a raportat vineri dimineață secretarul de presă al Ministerului Apărării din Armenia, Shushan Stepanyan.

„La 07:55 în direcția nord-est, forțele de apărare aeriană armene au doborât un avion inamic și o dronă”, a scris ea pe Facebook. Stepanyan a adăugat că ostilitățile continuă de-a lungul întregii linii de conflict.

„Încercările inamicului de a sparge apărarea trupelor noastre în unele sectoare au eșuat”, a spus ea.

Ucraina intervine pentru Azerbaidjan

Ucraina nu mai stă departe de conflict și este pregătită să ofere ajutor militar și umanitar Azerbaidjanului pe fondul escaladării conflictului din Nagorno-Karabakh. Anunțul vine din partea adjunctului Radei Supreme, Lyudmila Marchenk.

Dacă „problema devine acută”, Kievul nu va trece la acțiuni. El a asigurat că autoritățile ucrainene acordă deja sprijin la Baku în domeniul juridic și în domeniul resurselor, pregătind ajutorul umanitar.

„Ucraina este gata să susțină astăzi Azerbaidjanul pe diferite platforme. Aceasta include sprijin militar și umanitar pentru tot ceea ce va fi necesar în viitor. Aceasta este o situație militară”, se arată în declarația oficialului.

De cealaltă parte, potrivit Reuters, vineri, Ministerul de Externe armean a anunţatcă este pregătit să se implice alături de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru restabilirea unei încetări a focului în Nagorno-Karabah, regiune în care de aproape o săptămână au loc confruntări armate cu Azerbaidjanul, informează agerpres.

Țările care trebuie să medieze situația

Astfel, SUA, Rusia şi Franţa, co-preşedinţi ai Grupului de la Minsk al OSCE, creat în 1992 cu rol de mediator pentru soluţionarea conflictului din Nagorno-Karabah (regiune din interiorul teritoriului Azerbaidjanului, dar populată majoritar de etnici armeni), au cerut joi încetarea imediată a focului.

Totuși, Turcia a afirmat că cele trei mari puteri nu ar trebui să aibă vreun rol în demersurile către instaurarea păcii. ”Dat fiind că SUA, Rusia şi Franţa au neglijat această problemă timp de aproape 30 de ani, este inacceptabil ca ele să fie implicate în căutarea unei încetări a focului”, a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

În același timp, acesta a subliniat că o încetare a focului pe termen lung va putea fi realizată numai dacă ”ocupanţii armeni” se retrag din Nagorno-Karabah.

Autorităţile de la Erevan şi Baku se acuză reciproc de atacarea unor obiective civile în actualul conflict din Nagorno-Karabah, regiune din Azerbaidjan populată majoritar de etnici armeni.

Mii de oameni au murit

Peste 1 milion de civili au fost strămutaţi şi mii de persoane şi-au pierdut viaţa înainte ca încetarea focului din 1994 să stabilizeze linia frontului, forţele armene controlând aproape întreaga regiune Nagorno-Karabah, precum şi zone întinse apropiate din Azerbaidjan.

Armenia a decretat duminică legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei în urma confruntărilor din regiunea Nagorno-Karabah, iar a doua zi Azerbaidjanul a anunţat o mobilizare parţială a armatei.

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

Conflictul a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea agrava instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.