A început Săptămâna Patimilor. Ce semnificația are fiecare zi care conduce spre Învierea Domnului
Credincioșii ortodocși au intrat, începând de luni, 13 aprilie, în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor – perioada care încununează Postul Paștelui și prefațează marea sărbătoare a Învierii. Este cea mai profundă și solemnă săptămână din calendarul liturgic ortodox, marcată prin slujbe speciale, post aspru, tradiții vii și meditație asupra suferinței și jertfei lui Hristos.
Între tradiție și purificare sufletească
De-a lungul acestei săptămâni – 13-20 aprilie în acest an – în toate bisericile ortodoxe se oficiază Deniile, slujbe de seară cu o încărcătură spirituală aparte, ce rememorează ultimele zile ale vieții pământești a lui Iisus Hristos. Atmosfera este una de reculegere profundă, iar credincioșii sunt îndemnați la pocăință sinceră și introspecție.
Tot acum, în gospodăriile românilor începe și curățenia de Paște – un gest simbolic ce reflectă nevoia de purificare interioară. În unele zone, precum Maramureșul, oamenii poartă haine de doliu în această perioadă, accentuând doliul spiritual al Patimilor Domnului. Mulți dintre credincioși aleg să țină post negru, mai ales în Vinerea Mare.
Ziua de Luni – Începutul drumului spre jertfă
Săptămâna Mare debutează cu o lecție de credință și răbdare: istoria lui Iosif cel vândut de frații săi este adusă în prim-plan. Biserica vede în această poveste o prefigurare a trădării lui Hristos de către Iuda. Tânărul Iosif, vândut în Egipt, rămâne o imagine vie a nevinovăției sacrificate, dar și a izbăvirii prin suferință.
Marți – Privegherea ca mod de viață
A doua zi din Săptămâna Mare este dedicată Pildei celor zece fecioare – cinci „înțelepte” și cinci „neînțelepte” – o metaforă puternică despre veghe, discernământ și pregătire spirituală. În această zi, cunoscută popular și ca „Marțea Seacă”, Biserica amintește importanța vegherii neîncetate în așteptarea Mirelui divin.
Miercuri – Pocăința adevărată
Miercurea Patimilor evocă o scenă tulburătoare din Noul Testament: femeia păcătoasă care spală cu lacrimi picioarele lui Hristos și le unge cu mir. Gestul ei devine simbol al pocăinței autentice, al iubirii fără condiții și al iertării divine. Tot în această zi este pomenită și trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Hristos pentru 30 de arginți.
Joia Mare – Ziua Tainelor și a smereniei
Joia Mare este o zi de o intensitate liturgică excepțională. Sunt rememorate patru momente esențiale din viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor – lecție de umilință supremă; Cina cea de Taină – când Hristos a instituit Sfânta Euharistie; rugăciunea arhierească pentru unitatea credincioșilor și începutul pătimirilor, prin prinderea sa în Grădina Ghetsimani.
Punctul culminant al acestei zile este Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă maraton în care sunt citite fragmentele biblice care redau, pas cu pas, prinderea, judecarea, chinurile și răstignirea Mântuitorului.
Vinerea Mare – Ziua tăcerii și a durerii
Vinerea Mare este ziua în care întreaga creștinătate comemorează Răstignirea lui Hristos. Este o zi fără Liturghie, dedicată doliului și tăcerii. În biserici are loc Denia Prohodului Domnului – o slujbă profund emoționantă în care se cântă imnuri funerare, împărțite în trei „stări”, ce descriu Patimile, moartea și îngroparea lui Hristos.
Tradițional, este ziua în care mulți credincioși aleg să nu consume nimic – un post negru complet – iar în unele regiuni se obișnuiește trecerea pe sub Sfântul Epitaf, ca act simbolic de purificare.
Sâmbăta Mare – Așteptarea învierii
Sâmbăta Mare este o zi de taină și speranță. Este prăznuită îngroparea Mântuitorului și coborârea Sa la iad, pentru a aduce lumina celor adormiți. Slujba din această zi se încheie la miezul nopții cu momentul mult așteptat: Învierea. Credincioșii se adună în jurul bisericilor, primesc lumina sfântă și rostesc în cor: „Hristos a Înviat!”
Paștele – Sărbătoarea Luminii și a vieții
Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată, în fiecare an, în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Anul acesta, Paștele Ortodox coincide cu cel Catolic – o sincronizare rară, care nu s-a mai întâmplat din 2017.
Duminica Paștelui este considerată cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Ea nu este doar comemorarea unui eveniment din trecut, ci celebrarea biruinței vieții asupra morții, a luminii asupra întunericului, a iubirii asupra păcatului.
