Poluarea cu microplastice a fost descoperită acum, pentru prima dată, în plămânii oamenilor. Particulele au fost găsite în aproape toate probele analizate, așa cum a indicat un studiu de la începutul acestei luni. Descoperirea se adaugă unor preocupările legate de contaminanții microplastici din mediu, dar nu a fost o surpriză pentru cercetătorii din domeniu.
Oamenii de știință nu mai surprinși că microplasticele ajung în țesutul uman.
„Într-o zi însorită, priviți spre fereastră și veți vedea cât praf este în aer. Acolo există și microplastice și ele ajung în plămâni”, spune un imunolog olandez.
În 2021, patologii brazilieni au descoperit particule și fibre polimerice în țesutul pulmonar la 13 din 20 de adulți supuși autopsiei. Și mai recent, în februarie, cercetătorii din Țările de Jos au raportat poluanți din plastic în sângele voluntarilor sănătoși, subliniază o analiză Chemistryworld.
Microplasticele se formează din fragmentarea și dezintegrarea materialelor plastice din mobilier, ambalaje, îmbrăcăminte, articole de unică folosință, electronice și multe altele. De obicei definite ca particule sub 5 mm, acestea pot fi inhalate și pot provoca probleme grave de sănătate. Polimerii detectați cel mai frecvent în studiul brazilian au fost polietilena (PE) și polipropilena (PP).
La 11 dintre cei 13 pacienți din Marea Britanie, 39 de microparticule au fost detectate folosind spectroscopie în infraroșu. Au fost înregistrate douăsprezece tipuri de polimeri, cu PP, polietilen tereftalat (PET) și rășină.
”Nu ne aşteptam să găsim cel mai mare număr de particule în regiunile inferioare ale plămânilor sau particule de dimensiunile pe care le-am găsit”, a declarat Laura Sadofsky de la Şcoala de medicină Hull York din Marea Britanie, autoare a studiului. „Este surprinzător că în partea inferioară a plămânilor căile respiratorii sunt mai înguste, în timp ce noi ne aşteptam ca aceste particule de o asemenea dimensiune să fie filtrate înainte să ajungă atât de departe”, a adăugat ea.
Expuși la concentrații semnificativ mai mari în case, decât în aer liber
Cercetarea publicată de Science of the Total Environment a folosit probe de ţesut de plămâni sănătoşi prelevate în timpul operaţiilor.
Aceasta a analizat particule de până la 0.003mm dimensiune şi a folosit spectroscopia pentru a identifica tipul de plastic. De asemenea, a folosit probe de control pentru a ţine seama de nivelul de contaminare.
În 2021, echipa ei a găsit în medie 1400 de microparticule pe zi, majoritatea PET, întrr-un număr de 20 de gospodării. Într-un studiu ulterior în aer liber, cercetătorii au detectat în medie peste 3000 de microparticule zilnic, în special PE și nailon, pentru fiecare metru pătrat de pământ pe care l-au eșantionat. Echipa a concluzionat că oamenii au fost expuși la concentrații semnificativ mai mari în casele lor decât în aer liber.
Fiecare articol de îmbrăcăminte eliberează mii de fibre prin spălare
O sursă de microparticule de plastic o reprezintă textilele. Se estimează că fiecare articol de îmbrăcăminte eliberează mii de fibre prin spălare. Atât de omniprezente sunt microplasticele din aer, încât contaminează mostre chiar și în medii controlate, de laborator.
Dar întrebări cruciale privind modul în care cantitatea de particule găsite în țesutul pulmonar uman poate provoca anumite vătămări rămân fără răspuns.
Există din câte se pare o legătură între inhalarea fibrelor sintetice la lucrătorii din domeniul textilelor și bolile pulmonare. „Aproximativ 30% dintre oamenii care lucrează în industria nailonului au probleme respiratorii, boli pulmonare”, afirmă imunologul Barbro Melgert de la Universitatea din Groningen, Olanda.
În studiul olandez, probele de sânge prelevate de la 22 de voluntari sănătoși au evidențiat în medie 1,6 µg de particule de plastic per mililitru de sânge. Este posibil ca particulele să fi trecut în fluxul sanguin din intestin. În opinia lui Wright, concentrația medie este surprinzător de mare, având în vedere că studiile pe animale sugerează că doar 0,4% din particulele ingerate pot traversa bariera intestin-sânge.
Mai multe întrebări decât răspunsuri
Deocamdată, acest domeniu este plin de întrebări și mai puțin de răspunsuri.
„Nu știm dacă microplasticele cauzează probleme în plămânii noștri”, spune Melgert. În experimentele recente, care nu au fost încă evaluate, ea a adăugat fibre de nailon și poliester la organoizii pulmonari (aceștia sunt sisteme de culturi 3D derivate din celule stem) și a observat că au un impact asupra dezvoltării celulelor stem pulmonare. Melgert sugerează că dezvoltarea plămânilor sau vindecarea căilor respiratorii ar putea fi mai afectate.