Doi indicatori care nu se mai pupă, așa poate fi catalogată relația dintre consumul de energie și creșterea economică. Iar această separare a luat amploare în ultimii doi-trei ani, după ce consumul de electricitate era indicatorul cel mai realist în prognozarea produsului intern brut (PIB).
În primul an de criză, când economia românească scădea de la un trimestru la altul, iar analiștii aveau estimări contradictorii, președintele României, Traian Băsescu, declara că nu mai are încredere în analize economiștilor și că un indicator care dă o imagine mai apropiată de adevăr este cel al consumului de energie. „A venit FMI în ianuarie și a spus că «veți avea -4%», și după trei luni a spus «veți avea -8%». Deci, dacă cea mai competentă instituție nu poate face o previziune precisă, nu am cum să spun că o pot face eu“, declara șeful statului, în toamna anului 2009. El spunea atunci că preferă să afle de la ministrul economiei consumul de energie – acesta fiind un indicator mult mai realist al evoluției economice: „săptămânal, sun la Videanu (Adrian Videanu – ministrul economiei în 2009 – n.r.) să văd consumurile de energie“.
Cert e că în primii doi-trei ani de criză exista o corelație între cei doi indicatori, însă din 2012 au intervenit schimbări majore. Anul trecut, PIB-ul a cunoscut o creștere de 3,5%, în timp ce, la consumul intern brut de energie s-a înregistrat o scădere de 4,5%. O posibilă explicație vine din faptul că economia locală nu a mai fost o consumatoare mare de electricitate, iar PIB-ul a fost susținut de exporturi și rezultatele bune din agricultură.
Scăderi pe linie
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), consumul final de energie în 2013 (diferă față de consumul intern brut comunicat de ANRE și Transelectrica), a fost de doar 49,78 TWh, cu 6% mai mic față de cel raportat anul anterior. O scădere de aproape 10% s-a înregistrat în consumul de electricitate din economie, de doar 31,7 TWh (63,7% din totalul consumului), față de peste 35 TWh (66,5%) – nivel raportat pentru anul 2012. Practic, consumul de energie electrică în economie a scăzut cu peste 3,5 TWh. O influență negativă asupra consumului total a avut-o și scăderea consumului populației cu 1,3%, în timp ce iluminatul public s-a redus cu 12,6%. Partea bună a acestui rezultat este că România a redevenit exportator de energie, întrucât producția a crescut cu 3,2%. Exportul de energie electrică s-a ridicat la 2,46 TWh, în creștere cu 114% față de 2012, an în care România a fost importator net de electricitate, situație nemaiîntâlnită în ultimii ani. Hidrocentralele au produs anul trecut 15,14 TWh, în creștere cu 24% față de anul anterior, iar producția din centralele electrice eoliene aproape s-a dublat, ajungând la 4,69 TWh. O creștere ușoară, de 1,3%, s-a înregistrat și la centrala nucleară de la Cernavodă, în timp ce termocentralele au produs cu 18,5% mai puțin decât în anul 2012. Cu toate acestea, centralele pe cărbune, păcură și gaze naturale au asigurat peste 44% din producția totală de energie electrică.
Previziuni sumbre
Consumul de energie electrică nu mai este influențat de creșterea economică, spunea în vara anului trecut Ștefan Bucătaru, directorul general al Transelectrica. Asta și din cauza lipsei unor programe guvernamentale care ar putea readuce pe creștere utilizarea de electricitate. „Constatăm un divorţ al celor două indicatoare“, spunea șeful Transelectrica, precizând că industriile mari consumatoare de energie sunt înlocuite cu unele mai eficiente, mai ales că și directivele UE le împing treptat spre retehnologizare. Totodată, se observă şi o reducere a consumului de electricitate pentru încălzire datorită anvelopării clădirilor, potrivit reprezentanților Transelectrica. Alte explicații constau în scumpirea energiei electrice la consumatorii industriali, precum și în întreruperea activității unor mari consumatori în decursul anului trecut.
O tendință de îndepărtare a ratei de creștere a consumului de electricitate de cea PIB a fost observată și la case mai mari: în economiile dezvoltate, prima este depășită, în ultima perioadă, de cea de-a doua, iar pe termen lung va reprezenta mai puțin de jumătate din rata de majorare a PIB, spun specialiștii Administrației pentru Informații Energetice din Statele Unite (EIA). În acest context, care este nivelul consumului pe care ar trebui să-l aibă în vedere autoritățile, mai ales că datele din strategia energetică, actualizată în 2011, sunt total depășite, indicând creșteri ale consumului între 1% și 2% chiar și în cele mai pesimiste variante. Un răspuns vine de la fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, cel care a inițiat în ultimii doi ani una dintre cele mai mari campanii – strategia de industrializare a României – un document mai mult decât necesar României în această perioadă. „Cererea de energie în următorii ani, după părerea mea, se va stabiliza între 45 și 50 TWh, şi România trebuie să se preocupe de posibilitatea de a exporta energie electrică. În momentul în care politica industrială decide stimularea industriilor din zona rurală, a industriilor de tehnologie înaltă, atunci ponderea industriilor oţelului şi produselor chimice va scădea. Atunci şi consumul de energie nu va creşte în acelaşi ritm în care va creşte produsul intern brut“, spunea Varujan Vosganian cu câteva luni înainte de a părăsi postul de ministru (octombrie 2013). Potrivit acestuia, o creştere cu 5% a PIB nu duce la o creştere cu 5% la nivelul consumurilor energetice, ba chiar poate duce şi la o scădere.
10 ianuarie 2013 ziua în care a fost înregistrat cel mai mare consum de energie electrică de anul trecut, acesta fiind de 8.036 MWh putere medie zilnică brută
Acest articol a apărut în suplimentul CAPITAL ENERGIE distribuit cu ediţia print numărul 9 a revistei Capital din săptămâna 2-9 martie 2014