Iniţiatorul măsurii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, şi-a motivat decizia prin faptul că „sumele plătite în prezent sunt considerate de chiriaşii ANL ca fiind mari, în condiţiile în care «Programul de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii» se adresează tocmai tinerilor cu venituri reduse“.

Legea stabileşte nivelul maxim al chiriei la 10% din venitul mediu brut lunar pe membru de familie, calculat în funcţie de veniturile realizate în ultimele 12 luni, în cazul în care venitul brut pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe ţară. Procentul creşte la  20% din venitul mediu brut lunar pe membru de familie, dacă venitul brut pe membru de familie este mai mare decât salariul minim brut pe ţară şi nu este dublu faţă de salariul minim brut pe ţară; şi ajunge la maxim 30% din venitul mediu brut lunar pe membru de familie, dacă venitul brut pe membru de familie este mai mare decât 100%  din salariul minim brut pe ţară, dar nu mai mult de 5.000 lei.

Dacă ne referim la pragul minim al chiriilor, calculele arată o scădere de 50% faţă de nivelul de până acum. Dacă până în 12 mai chiriaşii unei garsoniere ANL plăteau cel puţin 170 de lei, în noua variantă achită cel puţin 85 de lei. La fel, chiriaşii care locuiesc în apartamente cu două camere, care plăteau minim 237 lei, după noile calcule plătesc cel puţin 120 de lei. În cazul celor care au închiriat trei camere în blocurile ANL, de la circa 300 de lei cât trebuiau să plătească până acum, chiria se reduce la minim 150 lei.

Până la intrarea în vigoare a hotărârii chiriile se calculau ţinând cont de suprafaţa locuinţei, de valoarea de înlocuire a construcţiei, de amortizarea imobilului, de cheltuielile de întreţinere, reparaţii şi administrare. În plus, chiria era stabilită în euro, pe baza cursului valutar din data de 30 septembrie a fiecărui an. Mai mult, nivelul chiriei lunare se pondera cu un coeficient specific rangului localităţii în care se află imobilul. Acest indicator varia între 0,8, specific satelor, şi 1, pentru Bucureşti. Valoarea rezultată se mai pondera cu un coeficient de venit. Pentru chiriaşii al căror venit pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe economie, indicatorul era de 0,9, pentru cei care depăşesc această valoare, dar nu ajung să câştige dublul salariului minim brut pe economie, coeficientul era de 0,95, iar celor cu venituri peste dublul salariului minim li se aplica o cotă de 1.

În noua formă, cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii se diminuează de la 1,11% din valoarea de înlocuire a construcției la maxim 0,8% din valoarea de înlocuire a construcției; coeficientul specific rangului localităţii se extinde între 0,6, specific satelor, şi 1, pentru Bucureşti; coeficientul de venit scade la 0,8 pentru chiriaşii al căror venit pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe economie; şi, pentru a reduce şi mai mult chiriile, Guvernul mai ponderează chiriile şi cu un coeficient care ţine cont de anul de recepţie al blocului ANL, care variază între 0,85, pentru imobilele construite până la finalul anului 2004, şi urcă la 1 pentru cele ridicate începând cu 2016.

O altă modificare arată că valoarea de înlocuire a construcţiei nu va mai fi actualizată anual prin ordin de ministru, ci va fi actualizată cu rata inflaţiei.

Mai mult, pentru chiriaşii care depăşesc vârsta de 35 de ani, cota de 1% din valoarea de înlocuire a construcţiei care revenea primăriilor se reduce la maxim 0,5%.

„Prin modificarea și completarea coeficienților de ponderare, cuantumul chiriilor se diminuează, în medie, cu circa 40% față de suma rezultată prin aplicarea modului actual de calcul“, se arată în proiectul legislativ.